Deși Legea educației prevede că învățământului trebuie să îi fie acordată anual o cotă de 6% din PIB, alocările bugetare au scăzut în ultimii 10 ani cu 1,2% din PIB, astfel încât sistemul de educație a ajuns să funcționeze în prezent cu jumătate din alocarea bugetară stabilită în lege.
Date oficiale ale Ministerului Educației, analizate de Profit.ro, arată că, dacă în urmă cu 10 ani, în 2008, alocarea de la buget acordată învățământului a fost de 4,2% din PIB, începând cu 2010, în plină criză financiară și economică, a scăzut drastic la 3,5% și a ajuns chiar până la 3%.
În pofida redresării economice ulterioare și creșterii record a PIB din ultimii ani, finanțarea sistemului de edcucație nu doar că nu a crescut, ba mai mult, a scăzut sub 3% din PIB în ultimii doi ani, când alocările bugetare au fost de 2,8% din PIB, în 2016, și de 2,9%, în 2017.
CITEȘTE ȘI Criza de specialiști împinge firmele să facă eforturi pentru a atrage talente. Angajatorii se așteaptă că vor fi obligați să acorde salarii mai mari, dar și bonusuri precum vouchere de vacanță, salturi cu parașuta, reduceri la avion, masaj la birouÎn prezent, finanațarea de la buget a sistemului de învățământ a rămas, ca procent din PIB, la nivelul celei din perioada de criză, reprezentând jumătate din alocarea prevăzută de lege, respectiv 3% din PIB.
Subfinanțarea învățământului românesc are ca rezultat creșterea numărului de lucrători necalificați din totalul de angajați din România, reprezentând 15,20% din totalul de angajați.
Un studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România privind dinamica industriei angajatoare din România, în perioada 2016-2017, arată că economia românească se confruntă cu o specializare pe sectoare cu valoare adăugată scăzută.
CITEȘTE ȘI Guvernul a găsit pentru infrastructură cheia marilor succese: Inaugurări mai mici, dar dese. Două proiecte de modificare a legislaței”Politicile economice întreprinse de instituțiile statului trebuie să țintească muncitorii calificați. Aceștia reprezintă o parte din cei care pleacă din țară, care își găsesc un loc de muncă în străinătate în funcție de specializarea lor. Trebuie păstrați acești oameni datorită competențelor lor, pentru că una este să faci cablaje auto și alta componente pentru avion sau echipamente hidrotehnice”, a specificat Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
De asemenea, potrivit patronatelor, învățământul superior românesc aduce în piață mult prea mulți absolvenți de studii superioare care nu pot profesa în acord cu diplomele lor. O parte emigrează, iar unii ajung vânzători la hypermarket, reclamă angajatorii.