Legea de majorare a taxării corporațiilor strânge majoritate largă, în timp ce votul este mai strâns la lega privind clima.
Alegătorii elvețieni, chemați duminică la referendum, păreau să aprobe masiv propunerile de introducere a unui impozit minim global pentru companii și o lege care vizează reducerea utilizării combustibililor fosili și atingerea nivelului zero de emisii până în 2050, potrivit proiecțiilor realizate duminică de postul public de televiziune SRF, relatează Reuters și AFP, preluate de News.ro.
Proiecțiile, bazate pe numărul de voturi numărate, au arătat că 88% dintre cei care au votat la referendumul național de duminică susțin creșterea impozitului pe afaceri la rata minimă globală de 15%, în timp ce nivelul actual în Elveția este de 11%. De asemenea, 55% dintre alegători au susținut legea privind clima.
În 2021, Elveția s-a alăturat celor aproape 140 de țări care au aderat la acordul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru a stabili o rată minimă de impozitare pentru marile companii, o măsură menită să limiteze practica de a transfera profiturile în țări cu taxe scăzute. Dar chiar și cu această majorare, Elveția va avea în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri de impozitare a societăților comerciale din lume, iar propunerea, care se estimează că va aduce venituri suplimentare de 2,5 miliarde de franci elvețieni (2,80 miliarde de dolari) pe an, a fost susținută de grupurile de afaceri, de majoritatea partidelor politice și de publicul larg.
În Elveția se află birourile și sediile centrale a aproximativ 2.000 de companii străine, inclusiv Google, precum și 200 de multinaționale elvețiene, între care Nestle. Deși toate vot fi afectate, grupurile de afaceri au salutat gradul mai mare de certitudine pe care l-ar aduce noua taxă, chiar dacă Elveția pierde o parte din renumele său de țară cu impozitare redusă. "Nici o altă țară nu va avea taxe mai mici. Vrem ca veniturile fiscale suplimentare să rămână în țară și să fie folosite pentru a îmbunătăți atractivitatea acesteia pentru întreprinderi", a declarat Christian Frey, de la Economiesuisse, un grup de lobby.
Elvețienii au votat duminică, cu o largă majoritate, în favoarea neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, într-o țară alpină în care moartea preconizată a ghețarilor săi emblematici întruchipează ravagiile provocate de schimbările climatice. Legea privind clima, modificată după ce a fost respinsă inițial în 2021 ca fiind prea costisitoare, a stârnit în schimb mai multă polemică, cei care militează împotriva ei câștigând teren în ultimele săptămâni. Susținătorii spun că legea este minimul pe care țara trebuie să îl facă pentru a-și dovedi angajamentul în lupta împotriva schimbărilor climatice, în timp ce oponenții din partea Partidului Popular de dreapta spun că va pune în pericol securitatea energetică.
Proiectul de lege prevede o reducere treptată a consumului de petrol și gaze naturale, fără însă a interzice acest lucru. În același timp, Elveția va trebui să producă mai multă energie regenerabilă, cum ar fi energia hidroelectrică și fotovoltaică, și să sprijine mai multe sisteme de încălzire ecologice, cum ar fi pompele de căldură.
Elveția și ecosistemul său montan sunt deosebit de afectate de schimbările climatice. Situația ghețarilor elvețieni este dramatică și, potrivit specialiștilor, aceștia sunt condamnați să dispară.
Energia este o problemă spinoasă într-o țară care se bazează pe importuri pentru 75% din nevoile sale de petrol și gaze. Această fragilitate a fost subliniată în mod dramatic de invazia Rusiei în Ucraina. "Legea federală privind obiectivele de protecție a climei, inovare și consolidare a securității energetice" are ca scop reducerea acestei dependențe de sursele de energie străine, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră, fără a impune interdicții sau noi taxe.
Acest text este, de fapt, o contrapropunere la o inițiativă populară, cunoscută sub numele de "inițiativa ghețarilor", pe care activiștii pentru climă au depus-o în 2019. Inițiativa cerea interzicerea consumului de combustibili fosili începând cu anul 2050. Guvernul și parlamentul au considerat că acest lucru era prea radical și au preferat să se concentreze pe stimulente, inclusiv financiare, pentru a reduce cât mai mult posibil consumul de combustibili fosili, fără a le interzice.
Planul lor prevede până la 200 de milioane de franci (aproximativ aceeași sumă în euro) în fiecare an, timp de zece ani, pentru a ajuta proprietarii de locuințe să treacă la sisteme de încălzire ecologice. Industriile care investesc în tehnologii inovatoare, cum ar fi cele capabile să filtreze CO2 din aer, vor primi, de asemenea, sprijin.
UDC susține că proiectul de lege, pe care îl descrie drept o "lege a risipei de energie electrică", va duce totuși în cele din urmă la interzicerea ca surse de energie a motorinei, gazului și benzinei, ceea ce va pune în pericol securitatea energetică și va duce la creșterea facturilor de electricitate ale gospodăriilor. Nu este prima dată când UDC se opune legislației privind clima. În 2021, partidul a respins la limită un proiect de lege pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
