România are resurse energetice importante, care îi oferă o dependență mai redusă decât în restul Europei față de importuri, dar producția este în scădere în ultimii ani și consumul este așteptat să crească, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Totodată, în agricultură, deși potențialul este unul dintre cele mai ridicate la nivel european, România este importator net de alimente din cauza problemelor structurale. O altă problemă în perioada următoare este deficitul fiscal ridicat
”Avem un sector energetic cu dependență redusă de importurile energetice și vedem cât de important este acest lucru, mai ales zilele acestea. Slavă Domnului, România are multe resurse energetice!”, spune Dumitru, în cadrul unei conferințe a Băncii Naționale a României și a Academiei de Studii Economice.
Pe de o parte consumul total de energie a scăzut în ultimii 30 de ani, pe fondul scăderii ponderii industriei energofage și a modificării structurii economiei, cu o creștere a importanței serviciilor, pe de altă parte a scăzut și producția de combustibili fosili, ceea ce a făcut ca în ultimii 7 ani dependența de importuri să crească cam cu jumătate – de la sub 20% din consum la circa 30%. În cazul gazelor importurile reprezentau 23% din consum la finele lui 2019, în timp ce la petrol importurile erau de 65% - printre cele mai reduse ponderi la nivelul UE.
”Avem încă un consum destul de ridicat la nivelul economiei”, notează Dumitru. Consumul de energie total pentru a genera 1 milion de euro la produsul intern brut este de 148 de tone de petrol echivalent, față de 102 tone la nivelul UE. Consumul de combustibili fosili este de 106 tone față de 70 de tone la nivel european, în timp ce cel de energie regenerabilă este de 27 de tone față de 17 la media UE.
Situația este explicabilă prin structura încă diferită a economiei românești, care are o pondere mai importantă de construcții, industrie și agricultură, care consumă mai multă energie.
”Avem o îmbunătățire a eficienței energetice, dar dezvoltarea economică necesită capacități mai mari, mai ales că discutăm de capacități industriale noi în contextul acesta de turbulențe geopolitice la nivel internațional. Investițiile din PNRR vor genera consum mai mare de energie”, spune Dumitru.
”Dumnezeu ne-a dat, dar nu ne bagă și în traistă. Avem resurse energetice foarte mari, pe care trebuie să le valorificăm. Soluția pe termen lung la problema energetică e stimularea investițiilor, să producem ofertă de energie, inclusiv în regenerabile”, adaugă economistul Raiffeisen.
Investițiile în sectorul energetic au stagnat în ultimii ani, în condițiile în care statul a preferat să ia profiturile companiilor energetice la care este acționar majoritar pentru a finanța cheltuielile publice. Creșterea exploatării gazelor naturale în Marea Neagră a fost amânată după adoptarea unei legislații care n-a fost agreată de investitori.
Probleme există și în agricultură, arată Dumitru. ” Avem potențial agricol foarte ridicat, dar avem probleme structurale majore. Suntem în top 5 european ca potențial, atât la suprafața arabilă, cât și la suprafața cultivată cu cereale. România ar trebui să fie jucător nu numai european, ci și global probabil. Însă suntem un importator net de produse alimentare. Ce importăm? Carne, lapte, legume, fructe – deși lucrurile acestea ar trebui să le exportăm altora. Exportăm cereale, dar avem 1,5% din PIB deficit comercial pe produse alimentare”.
România are un deficit de 2,5 miliarde de euro cu Polonia și Ungaria, în cea mai mare parte din produse agroalimentare.
”Și aici concluzia e că Dumnezeu ne-a dat resurse naturale foarte bogate în agricultură, dar trebuie să ne băgăm singuri în traistă!”, conchide Dumitru.
E nevoie de scăderea deficitului, dar nu se poate doar din reducerea cheltuielilor
În anii următori o altă problemă pentru România o reprezintă deficitul bugetar ridicat. Chiar dacă consolidarea fiscală a început anul trecut, prin reducerea deficitului cu 2,2 puncte procentuale, acesta a fost printre cele mai ridicate la 7,1% din PIB și urmează să fie cel mai ridicat în acest an la 6,9%.
Deficitul ar fi trebuit să scadă cu încă patru puncte procentuale pentru a ajunge sub limita de 3% din PIB, dar se adaugă și cheltuielile recente aduse de criza energetică plus alte măsuri sociale adoptate de guvern, care adaugă încă două puncte la cheltuielile bugetare. ”Se pot face ajustările doar pe partea de cheltuieli? Nu! Dacă ne uităm la problemele structural ale bugetului, vedem că ele sunt foarte serioase. Ai nevoie de un buget robust, de spațiu fiscal”, spune Dumitru.
”Avem 27% venituri fiscale față de media UE de 41%. Avem în mod clar o problem majoră cu colectarea taxelor și impozitelor, dar avem și o problemă de așezare a regimului fiscal. Toate derogările și regimurile preferențiale de taxare au șubrezit foarte mult baza de impozitare. În momentul de față din cinci milioane și ceva de salariați, șapte sute și ceva de mii, aproape 15%, sunt scutiți de plata contribuțiilor la sănătate, deși beneficiază. Avem o problemă de colectare, dar și de echitate. Unii plătesc mult, alții nu plătesc nimic”.
În același timp cheltuielile cu salariile și asistența socială mănâncă 91% din veniturile la buget.
Consolidarea fiscală este complicată și creșterea dobânzilor începută în toamna anului trecut. Dumitru arată că orice punct procentual în plus la datoria publică adaugă o jumătate de punct din PIB la cheltuiala cu dobânda, ceea ce face reducerea deficitului și mai necesară.
