Cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reușit să evite recesiunea în 2022 și 2023, România rămânând în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB și pentru că beneficiază de resurse europene substanțiale, a declarat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie și parțială, a economiilor și orientarea forțată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică și asistență pentru sectoare în suferință acută, aduce a "economie de război". În același timp, tranziția energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanțuri de producție și aprovizionare - în contextul unei reașezări a fluxurilor investiționale și comerciale într-o lume multipolară și tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni și conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morți și distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă "criză costului vieții", fără precedent în ultimele decenii.
Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflației în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în prețuri la alimente și facturi la energie, turbulențe pe piețele mondiale ale produselor de bază. Ca și alte țări, România a fost afectată sever și găsim aici o explicație pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente și plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetățenii nevoiași, ca în vremuri de război", a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea Agerpres, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina.
Potrivit președintelui CF, războiul a dereglat puternic piața internă în UE, cum s-a văzut în ceea ce privește prețurile la energie și grâne, iar de aici au rezultat proteste ale fermierilor și transportatorilor, inclusiv în România.
Daniel Dăianu subliniază că războaiele au un cost psihologic și de comportament, care îi afectează nu numai pe cei afectați în mod direct (din teatrul de război). Totodată, piețele pot fi dezorganizate, incertitudinile înmulțite, crește aversiunea față de risc. Toate acestea afectează funcționarea economiilor și se materializează în costuri mai mari de producție, în investiții în regres. Și în economia românească s-au simțit asemenea efecte, a subliniat el.
"Este de remarcat totuși că cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reușit să evite recesiunea în 2022 și 2023, ceea ce atestă un grad de reziliență poate surprinzător în unele cazuri. Germania însă, cu o industrie foarte extinsă și atât de puternic dependentă de gazul rusesc ieftin, a fost lovită mai puternic. România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB și pentru că beneficiază de resurse europene substanțiale. Investițiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiții se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depășit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorități. "Dividentul păcii" consemnat după prăbușirea comunismului dispare pe zi ce trece. UE înțelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea dușmanilor, iar o forță de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare și aceasta chiar dacă bugetele publice naționale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziția energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societății, frământări sociale", a explicat Daniel Dăianu.
El a reamintit că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că viitoarea Comisie va avea în componență un comisar pentru apărare, că se va pune accent pe dezvoltarea producției militare în țările UE. În nu puține state din UE cheltuielile de apărare s-au mărit în 2023 și vor crește în continuare. Polonia vrea să ajungă la un neverosimil 5% din PIB, țările baltice merg către 3%. În România aceste cheltuieli vor depăși 2,5% din PIB. NATO are dezideratul ca în fiecare stat membru să se atingă cel puțin 2% din PIB la cheltuieli publice de apărare, a afirmat Dăianu.
"Există teama că SUA ar putea să își limiteze prezența în arhitectura de securitate a Europei. Declarații ale fostului președinte Trump și candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca și impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în țările UE, în condițiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eșecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte.
Poți crește producția de alimente și haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulțite rapid și nici linii de producție. S-a văzut acest fapt în dificultățile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot există, dar pentru muniție, armament în general, există constrângeri materiale și de timp, ce nu pot fi surmontate ușor. Este nevoie și de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producției de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziționate de la partenerii strategici. Recenta ședința a CSAT a examinat un plan de noi achiziții de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulți ani. Aici poate fi o explicație pentru remarca ministrului de Finanțe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăși ca orizont anul 2027", a spus Daniel Dăianu.
Președintele CF a subliniat că o forță de descurajare eficace poate preveni o confruntare militară propriu-zisă. Retorica cum că un război este inevitabil și că, de aceea, trebuie să ne înarmăm este o alegere de comunicare mai puțin inspirată, în opinia sa. Dincolo de psihoza ce poate fi generată, multe persoane pot emigra de teamă, cum s-a plecat probabil și din Ucraina. Pregătirea și înarmarea adecvate, coeziunea NATO, sunt mijloace de a preveni o confruntare militară deschisă prin descurajarea adversarului să comită agresiuni, a adăugat el.
"Sporirea cheltuielilor militare poate învigora economia? Este posibil. Pe de altă parte, trebuie să ai spațiu fiscal (România nu prea are), să poți realoca resurse în bugetul public - să restructurezi cheltuieli, să cauți să obții venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate însă compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunța la unele cheltuieli necesare. România nici nu emite monedă de rezervă. Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligațiuni comune pentru finanțarea cheltuielilor de apărare adiționale. Această soluție este de avut în vedere de către Consiliu, noua Comisie și noul Parlament European. Se discută și despre scoaterea din măsurarea deficitelor bugetare a creșterilor de cheltuieli de apărare (ce ar fi judecate drept investiții pentru apărare). Pentru România, aflată sub incidența procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate contează. În fapt însă, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Și Banca Europeană de Investiții ar intra într-o schemă de finanțare a industriei de apărare în statele UE", a arătat Daniel Dăianu.
Conform președintelui CF, în acest context foarte complicat sunt de înțeles dificultățile pe care România le are în consolidarea bugetară, ce ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflația IPC merge în jos și este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, spune el, deficitul bugetar structural este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023 nu s-au realizat progrese față de 2022, iar anul acesta este electoral și presiunile sunt în creștere pe bugetul public.
"La Consiliul Fiscal estimăm că deficitul va fi peste 6% din PIB în 2024, deși programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. Aici avem o mare mare vulnerabilitate a economiei, care este atenuată parțial de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (circa 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul financiar multilateral (CFM) și PNRR; rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni, care ajută balanța de plăti. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la puțin sub 7% din PIB, față de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenței la UE, așa cum NATO este o centură de securitate pentru România.
Banii europeni susțin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susținerea educației și sănătății publice etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran. Trebuie să avem dibăcie și pricepere acasă că să îi folosim cât mai bine. Uniunea are în lucru de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiția globală, în a ține pasul cu SUA și China în domenii de vârf, inclusiv inteligență artificială. Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicațiile războiului din Ucraina și ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurență economică, cu părți bune și mai puțin bune, ci și de pace, democrație! Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija eforturile de a combate efectele nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Europa trece prin vremuri foarte grele", a mai adăugat Daniel Dăianu.
