România a primit, de la aderarea la Uniunea Europeană și până în prezent, peste 95 miliarde de euro și a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european, astfel că balanța financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro, a scris ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pe pagina sa de Facebook.
„România este un capitol important în povestea Uniunii Europene. Vorbim de o șansă acordată odată cu banii veniți de la Bruxelles pentru infrastructură modernizată și oportunități pentru toți românii (...) Datele arată așa: la fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro înapoi. Concret, de la aderare și până în prezent, România a primit peste 95 miliarde de euro și a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european. Astfel, balanța financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro", a arătat ministrul Finanțelor, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, datorită acestor fonduri, în 2020 țara a reușit să treacă pragul de 30 miliarde lei investiți din bani europeni într-un singur an, iar anul trecut a fost atins nivelul record de 80 miliarde lei. Pe de altă parte, intrarea României în UE a însemnat și integrarea în piața unică, libertatea de circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului.
Beneficii mai mari decât fondurile în sine
În context, șeful de la Finanțe a subliniat că investițiile străine s-au dublat de la aderarea la UE, de la 42 de miliarde de lei în 2007, la aproximativ 108 miliarde de euro în 2022. „Faptul că România a devenit atractivă pentru companiile europene nu a însemnat doar investiții, ci și dezvoltarea unor domenii care erau neglijate în trecut. Pentru români s-a tradus și în salarii mai mari. În ultimii 17 ani, salariul minim a fost majorat de 20 de ori. Atunci, în 2007, salariul minim pe economie a crescut de 390 de lei brut, la 3.300 lei brut”, a precizat acesta.
Marcel Boloș a amintit și despre zeci de școli și grădinițe construite de la zero sau modernizate cu fonduri europene, inclusiv în comune și orașe mici și peste 1.300 km de drumuri construite sau modernizate. De asemenea, prin fondurile europene aferente perioadei 2014 - 2020, peste 95.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiții în retehnologizare, automatizare, creșterea eficienței energetice, formarea angajaților, a mai scris ministrul Finanțelor.
Alte proiecte realizate cu fonduri europene sunt aeroporturi regionale modernizate sau în curs de modernizare și extindere, în județele Iași, Cluj, Suceava, Sibiu, Bihor, Maramureș, noul pod peste Tisa, către Ucraina, cel mai mare șantier deschis în Maramureș după 1990, cu o finanțare de 30 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată - mii de kilometri de rețea, care, potrivit ministrului citat, au adus normalitatea în milioane de case.
Tot joi, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că sustenabilitatea economică a României depinde de fondurile europene fără de care țara noastră „se prăbușește”. Sustenabilitatea economică a României în acest moment se bazează pe fondurile europene și trebuie să înțelegem și când țipă câte unul pe stradă sau la televizor sau în Parlament trebuie să le răspundem foarte clar că România se prăbușește dacă nu mai are acces la fondurile europene și dacă nu implementează reformele din UE”, a declarat Marcel Ciolacu.
Cum a fost aleasă Ziua Europei
În fiecare an, pe 9 mai, este sărbătorit momentul istoric al „Declarației Schuman”, un moment de răscruce care a constituit începutul integrării și cooperării europene pentru pace și unitate. La 9 mai 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între națiunile Europei. Propunerea, cunoscută sub numele "Declarația Schuman", este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Pe 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Ideea privind marcarea Zilei Europei a fost introdusă de Consiliul Europei în 1964. Comunitățile europene au luat decizia, în 1985, de a institui această zi la data de 9 mai.
Acestui amplu proiect i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria (2004), Bulgaria și România (2007) și Croația (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice. La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.
