Economia românească riscă să se confrunte cu un val semnificativ de insolvențe după 1 iunie, data probabilă la care statul va opri finanțarea șomajului tehnic în majoritatea domeniilor economice, cu excepția HORECA. În absența capitalului de lucru și pe fondul scăderii semnificative a cererii, multe dintre firme își pot închide activitatea și declanșa concedieri.
După ce, în 2019, numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu peste 20%, la 6.524 de cazuri, de la 8.304 în 2018, perspectivele pentru semestrul II al acestui an nu se anunță deloc promițătoare, arată o analiză a Sierra Quadrant.
După ce, potrivit estimărilor, peste 150.000 de firme și-au suspendat sau închis activitatea, urmare a restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, iar peste 1,2 milioane de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic sau disponibilizați, experții estimează că numărul noilor insolvențe ar putea atinge în 2020 pragul de 10.000 de dosare.
,,În vizor se află cele aproape 150.000 de companii (28% din totalul firmelor active) care înregistrau deja pierderi financiare la finalul lui 2019. Aceste firme, cele mai multe din comerț, servicii, HORECA, industria prelucrătoare și transporturi, care angajează 850.000 de salariați (21% din totalul angajaților din sectorul privat), s-au aflat în prima linie, fiind primele care au suspendat sau închis activitatea’’, arată analiza.
Potrivit experților, odată cu stoparea programului de susținere financiară a șomajului tehnic, multe dintre companiile din sectorul IMM-urilor, considerate în prezent ,,asimptomatice’’, se vor afla într-o situație de risc.
,,Într-o economie extrem de fragilă, cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme slab capitalizate, odată ce vor fi ridicate subvențiile pentru șomajul tehnic, este posibil ca multe companii să își suspende activitatea sau să declare insolvența din lipsă de capital și pe fondul scăderii acute a cererii. Cum doar foarte puține companii sunt cu adevărat bancabile și pot accesa creditele din programul IMM Invest, pentru restul va urma o perioadă în care vor trebui să ia decizii dure, dar necesare, pentru supraviețuirea business-ului’’, afirmă Ovidiu Neașcu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
,,Profilul firmei cu risc de insolvență arată că cele mai multe societăți din servicii, turism și comerț pot rezista financiar între 2-3 luni. După această perioadă, chiar și cu susținerea oferită de stat în cadrul programului de șomaj tehnic, insolvența va deveni principala soluție de protecție economică pentru multe dintre companii’’, afirmă specialiștii.
În 2019, numărul dosarelor noi de insolvență a fost de 6.384, mai mic cu 22% față de anul anterior, situându-se la minimul ultimului deceniu. Cele mai multe insolvențe au fost în sectorul comerțului cu ridicata și distribuție, acestea fiind urmate de construcții și comerțul cu amănuntul.
În primele trei luni din 2020, datele ONRC indică un număr de 1320 de cazuri noi de insolvență, față de 1509 în perioada similară din 2019.
Esențial, după încetarea șomajului tehnic asigurat din fonduri publice, spun specialiștii, va fi sprijinul statului, în sensul unei infuzii semnificative de capital în economie și a relaxării fiscalității pe piața de muncă.
,,Sperăm ca programul de susținere pregătit de autorități să se plieze pe realitatea economică și să ofere soluții concrete pentru sectorul IMM. O alternativă la șomajul tehnic ar trebui să fie o formă mixtă de ajutor de stat pentru firmele care își mențin angajații în câmpul muncii, însoțită de o reducere a taxelor pentru menținerea de către companii a salariilor la nivelul dinaintea crizei.
Fără un program coerent de susținere a companiilor, este foarte probabil ca multe dintre IMM-urile din România să nu reușească să ajungă în toamnă, în contextul în care și consumul se anunță la un nivel redus, urmare a scăderii puternice a puterii de cumpărare’’, arată analiza.
Potrivit companiei, firmele care iau în calcul insolvența ca soluție pentru a se proteja în fața consecințelor crizei pot apela la o procedură mai eficientă –concordatul preventiv.
Concordatul preventiv este mai avantajos decât insolvența pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt și în proporție cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.
În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.
,,Evitarea insolvenței elimină și dezavantajul defavorizării companiei în piața în care activează, care ar duce la o scădere a încasărilor acestuia și, pe cale de consecință, a capacității de acoperire a creanțelor. Un alt avantaj pentru creditori este că procedura suspendă curgerea termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită, prin semnarea acordului de concordat, astfel încât creditorul semnatar nu riscă să piardă posibilitatea de a valorifica titlul executoriu deținut împotriva debitorului’’, a mai declarat Ovidiu Neacșu.
Creșterea economică impredictibilă, bazată în mare parte pe consum, deprecierea monedei naționale, evoluția inflației, fragilitatea financiară a multor companii și optimismul ireal al multor antreprenori în privința încasărilor în condițiile unui blocaj financiar în creștere erau văzute de experți printre principalele motive pentru care oamenii de afaceri trebuie să își reconfigureze business-urile.
Nori negrii asupra economiei s-au adunat, din păcate, mai repede decât se estima, iar shut-down-ul determinat de pandemia de coronavirus a dus necesitatea măsurilor de reorganizare în zona de urgență de gradul zero.
Potrivit experților, ajustarea planurilor pentru al doilea semestru din 2020 trebuie să plece de la reevaluarea condițiilor economice. Analiza performanței partenerilor trebuie să fie în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.
,,Companiile, indiferent de mărime, trebuie să își monitorizeze mai atent numerarul și cheltuielile și să încerce să reducă durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor’’, afirmă Ovidiu Neacșu.
Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cât durează epidemia.
,,Reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri și corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate și indicatorii de performanță variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esențiale ale politicii de evitare a coronacrizei economice’’, a mai spus oficialul Sierra Quadrant.
Într-o perioadă în care blocajul financiar a crescut semnificativ, experții spun că asigurarea unei linii de finanțare bancară poate fi o soluție optimă în caz de probleme de cash-flow.
O soluție ar fi și dezvoltarea unei legislații care să impună o disciplină financiară pentru achitarea facturilor: contracte cu titlu executoriu si termene de plată reglementate legal pe care să le respecte toți agenții economici dar și statul, principalul rău-platnic din economie.
