Rata anuală a inflației a rămas neschimbată în august, la 9,4%, nivel peste așteptările analiștilor economici, care se așteptau la o scădere. Inflația a fost împinsă puternic în sus de scumpirea medicamentelor cu o cincime, în timp ce mâncarea s-a ieftinit față de iulie. Evoluția nu schimbă calendarul posibilelor tăieri de dobânzi din partea BNR, cred analiștii.
Prețurile de consum au crescut în august față de iulie cu 0,54%, o accelerare de la 0,15%, prima după patru luni în care dinamica inflației lunare a încetinit.
În vreme ce mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 2%, serviciile s-au scumpit cu 0,4% și mărfurile nealimentare cu 2,4%. Mare parte din scumpire a fost generată de creșterea prețurilor la medicamente cu peste 20% într-o singură lună, în timp ce combustibilii s-au scumpit cu aproape 4%, pe fondul creșterii cotațiilor internaționale la țiței.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În dinamică anuală, inflația a rămas la nivelul de 9,4%, înregistrat și în iulie, pe fondul scumpirii alimentelor cu 11,9%, a serviciilor cu 11,7% și a produselor nealimentare cu aproape 7%. Analiștii estimau, în medie, că inflația va scădea la 9,15% - Erste avea o prognoză mai optimistă, la 8,45%, și IN,G la 8,7%.
Ieftinirea alimentelor vine ca efect sezonier, dar și ca urmare a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, crede Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
Spre exemplu, s-au ieftinit produsele de panificație s-au ieftinit (cu circa 15%), laptele și lactatele (cu 1%), ouăle (cu 4,5%), uleiul (cu 7,7%), carnea de pasăre cu (2,1%), legumele (cu 11%), fructele (cu 11,3%) – în cazul ultimelor două există și un efect sezonier în august, când sunt recoltate. Totodată, - carnea de porc s-a scumpit cu 0,2%, deși adaosul a fost, de asemenea, plafonat.
”Datele de azi nu sunt așa de rele precum par. Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază pare să funcționeze, inflația din servicii se potolește și inclusiv creșterea salarială pare să se modereze ușor. Mai mult, economia este clar în decelerare, și de curând ne-am reconfirmat prognoza de creștere de 1,5% în acest an”, arată Tătaru.
Rata inflației de bază, unul dintre indicatorii urmăriți de banca centrală, pentru că din calculul acesteia sunt excluse mai multe prețuri (care nu sunt influențate neapărat de factorii fundamentali ai cererii din economie), cum sunt cele volatile, administrate, tutun și alcool, a scăzut de la 13,2% în iulie la 12,1% în august.
BCR estima o scădere a inflației de bază la 11,6% și arată că presiunile inflaționiste fundamentale din economie rămân ridicate. Banca își păstrează prognoza de inflație de 7,5% la finele anului și la 5% pentru anul următor. Inflația de bază ar urma să scadă la puțin sub 10% la sfârșitul acestui an.
”Riscurile la adresa prognozei noastre sunt în sus după surpriza negativă din august. Pe de altă parte, guvernul ar putea extinde plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, ceea ce ar putea reduce inflația”, arată Dorina Ilașco, analist la BCR.
BNR ar urma să păstreze dobânda cheie la nivelul actual de 7% cel puțin până în mai 2024, având în vedere condițiile strânse din piața muncii și creșterile puternice de salarii așteptate în următorii ani, dar există premise și pentru o relaxare mai întârziată, arată Ilașco.
”Creșterile salariale sunt generate de indexările din sectorul privat cu inflația trecută, în prima parte din 2023, și de așteptările de creșteri ale salariului minim și ale salariilor din sectorul public, în 2024. BNR vede inflația de bază la 7% la finele trimestrului al doilea din 2024, ceea ce, dacă se confirmă, ar putea împinge prima tăiere de dobândă în trimestrul al treilea din 2024, cel mai probabil la ședința din august, în condițiile în care salariile probabil vor crește cu rate robuste”, adaugă economista BCR.
Un factor care ar putea grăbi o tăiere a ratei cheie vine din politica băncilor vecine, chiar dacă condițiile monetare din România sunt mai relaxate decât o arată dobânda cheie – datorită excesului mare de lichiditate, dobânda relevantă este cea de 6%, a facilității de depozit, consideră Ilașco.
”Riscul la adresa prognozei noastre vine din faptul că BNR s-ar putea compara cu Banca centrală a Poloniei, mai ales după tăierea recentă neașteptată cu 0,75 puncte procentuale a ratei cheie la 6% în septembrie”, adaugă economista.
ING menține, de asemenea, prognoza de inflație de 6,9% la finele anului curent și de 4% la finele anului viitor.
”Din perspectiva politicii monetare, încă credem că tăierile de dobânzi pot fi excluse în acest an”, spune Tătaru. De altfel, și guvernatorul Isărescu a exclus tăierile de dobânzi în acest an.
”Startul ciclului de tăiere ar trebui să vină în primul trimestru al anului viitor, cu un total de reduceri de 1,5 puncte procentuale până la finele anului. Acest lucru s-ar putea întâmpla concomitent cu o restricționare graduală a condițiilor de lichiditate din piața interbancară, în contextul în care surplusul curent cel mai probabil nu e confortabil pentru BNR”, arată Tătaru.
Economistul ING crede că BNR se va folosi de presiunea pe cursul de schimb pentru a reduce din lichiditate. În august, surplusul a fost de 22,8 miliarde de lei, în ușoară scădere față de iulie.
Dobânda medie la tranzacțiile interbancare, pe seama căreia se calculează și indicele trimestrial de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a rămas la circa 6% în ultimele luni, cât este dobânda la facilitatea de depozit a BNR, dar și dobânda medie la depozitele la termen atrase de la populație și firme.
Pe de altă parte, băncile au început o ieftinire a creditului ipotecar și a celui pentru firme în monedă națională.
