Economia globală intră într-un nou ”super ciclu”, inteligența artificială și decarbonizarea fiind factori determinanți, potrivit lui Peter Oppenheimer, șeful cercetării macro în Europa la Goldman Sachs, transmite CNBC.
”Ne îndreptăm în mod clar spre un super ciclu diferit”, a spus el luni pentru emisiunea ”Squawk Box Europe” de la CNBC.
Superciclurile sunt definite în mod obișnuit ca perioade lungi de expansiune economică, adesea însoțite de creșterea PIB-ului, cerere puternică de bunuri care duce la prețuri mai mari și niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă.
Cel mai recent super ciclu semnificativ pe care l-a experimentat economia mondială a debutat la începutul anilor 1980, a spus Oppenheimer, discutând conținutul din noua sa carte ”Any Happy Returns”.
Acesta a fost caracterizat de ratele dobânzilor și de un vârf al inflației, înainte de o perioadă lungă de decenii de scădere a costurilor de capital, a inflației și a dobânzilor, precum și a politicilor economice precum dereglementarea și privatizarea, a explicat el.
Între timp, riscurile geopolitice s-au atenuat și globalizarea a devenit mai puternică, a remarcat Oppenheimer. Dar nu toți acești factori sunt acum pregătiți să continue așa cum au fost, a adăugat el.
”Nu este probabil să vedem ca ratele dobânzilor să scadă la fel de agresiv în următorul deceniu sau cam așa ceva, vedem o oarecare retragere din globalizare și, desigur, vedem și tensiuni geopolitice crescute” , a explicat el.
Războiul Rusia-Ucraina, tensiunile dintre SUA și China legate în mare parte de comerț și conflictul Israel-Hamas, care stârnește îngrijorări în Orientul Mijlociu larg, sunt doar câteva teme geopolitice de care piețele s-au îngrijorat în ultimele luni și ani.
În timp ce evoluțiile economice actuale ar trebui, teoretic, să conducă la încetinirea ritmului rentabilității financiare, există și forțe care ar putea avea un impact pozitiv, și anume inteligența artificială și decarbonizarea, a spus Oppenheimer.
AI este încă în stadiile incipiente, a explicat el, însă, deoarece este folosită din ce în ce mai mult ca bază pentru noi produse și servicii, ar putea duce la ”un efect pozitiv” pentru stocuri, a spus el.
Subiectul fierbinte al inteligenței artificiale și al productivității, care a mers adesea mână în mână cu dezbaterile și preocupările legate de înlocuirea sau schimbarea locurilor de muncă umane, va avea probabil un impact asupra economiei.
”Al doilea lucru este [că] nu am văzut încă și cred că suntem relativ încrezători că vom vedea o îmbunătățire a productivității pe fondul aplicațiilor AI, care ar putea fi pozitivă pentru creștere și desigur pentru marje”, a spus Oppenheimer.
În ciuda faptului că AI și decarbonizarea sunt ambele concepte relativ noi, există paralele istorice, a explicat Oppenheimer.
Una dintre perioadele istorice care iese în evidență este începutul anilor 1970 și începutul anilor 1980, despre care el a spus că ”nu sunt atât de diferite” de evoluțiile actuale.
Accelerarea inflației și a ratelor dobânzilor au fost probabil probleme mai structurale decât în prezent, a spus el, cu toate acestea, factori precum tensiunile geopolitice în creștere, creșterea taxelor și reglementarea îmbunătățită par similari.
”Ca urmare a acestui șoc dublu extraordinar pe care probabil îl vom vedea, șoc pozitiv al inovației tehnologice într-un ritm foarte rapid, împreună cu restructurarea economiilor pentru a trece spre decarbonizare, cred că este o perioadă care seamănă mai mult cu ceea ce am văzut în sfârșitul secolului al XIX-lea”, a spus el.
Modernizarea și industrializarea alimentate de infrastructură și dezvoltări tehnologice, alături de creșteri semnificative ale productivității, marchează această perioadă istorică.
În mod crucial, aceste paralele istorice pot oferi lecții pentru viitor, a subliniat Oppenheimer.
