Conferința ONU privind modificările climatice a stabilit parametrii pe care vor trebui să-i urmărească statele în vederea respectării Acordului de la Paris, cel părăsit recent de SUA.
Comunitatea internațională a dotat Acordul de la Paris cu instrumente care să-i dea viață, însă fără să se angajeze să facă mai mult și mai repede împotriva încălzirii globale, în pofida urgenței și catastrofelor care se dezlănțuie în lume, relatează AFP, preluată de News.ro.
În urmă cu câteva săptămâni, oamenii de știință din cadrul GIEC trăgeau un semnal de alarmă - într-o lume mai caldă cu +2°C, obiectivul minim al pactului climatic din 2015, impacturile ar fi mult mai importante decât într-o lume mai caldă cu +1,5°C, limita ideală a acordului. Însă, pentru a rămâne sub +1,5°C, este necesar să fie reduse emisiile de dioxid de carbon (CO2) cu aproape 50% până în 2030, față de nivelul din 2010, iar angajamentele actuale ale statelor anunță o lume maicaldă cu +3°C, cu un val, între altele, de furtuni, secete și inundații.
În fața acestui avertisment, multe delegații, mai ales ale statelor insulare vulnerabile, sperau ca, la această a 24-a Conferință ONU pe tema modificărilor climatice (COP24), țările să promită să-și crească - până în 2020 - angajamentele cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră.
Într-un context geopolitic puțin favorabil, statele au adoptat reguli care vor permite punerea în aplicare a acordului, spre marea satisfacție a delegațiilor, care au primit adoptarea acestora cu ovații în picioare.
After tough negotiation at the UN Climate Conference #COP24, the world came together to break new ground and take ambitious #ClimateAction. https://t.co/totxzdZPc4 pic.twitter.com/ibx65wHILe
— United Nations (@UN) December 15, 2018
Pregătit timp de trei ani și finalizat în aceste ultime 14 zile - și câteva nopți - în negocieri tensionate, acest ”mod de utilizare” de aproximativ 100 de pagini stabilește modalitățile de urmărire a acțiunilor la nivel național. O flexibilitate a fost acordată țărilor în curs de dezvoltare.
Acest manual de utilizare ”este suficient de clar în vederea operaționalizării Acordului de la Paris și este o veste bună”, a comentat ministrul spaniol al Mediului Teresa Ribera. ”În circumstanțele actuale, să continuăm să ne construim edificiul este deja o reușită”, a adăugat ea, deși i-ar fi plăcut ”mesaje mult mai puternice” în privința ambiției.
Statele ”au făcut progrese, însă ceea ce am văzut în Polonia este o lipsă fundamentală de înțelegere a crizei actuale”, apreciază Manuel Pulgar-Vidal, de la WWF, amintind că GIEC oferă doar 12 ani pentru a se acționa.
”Această lipsă de răspuns față de GIEC este șocantă”, adaugă Jennifer Morgan, de la Greenpeace. ”Nu poți să te reunești, după asta, și să spui că nu poți face mai mult!”.
Hotărârea finală a COP se limitează la faptul de a ”repeta cererea de actualizare” a angajamentelor până în 2020, deka formulate în Acordul de la Paris. Ea ”insistă asupra urgenței unei ambiții sporite”, fără un calendar în acest sens.
O înfruntare pe tema recunoașterii sau nu a concluziilor GIEC a dat deja tonul în toiul COP, Statele Unite, Arabia Saudită și Rusia refuzând mențiunea ”primesc favorabil” în decizia finală.
Ieșite din Acordul de la Paris, dar pentru moment în continuare în el, Statele Unite și-au apărat aprig pozițiile tradiționale, subliniază observatorii, care le văd amprenta mai ales asupra regulilor cu privire la țările în curs de dezvoltare. ”Cel mai mare poluator din istorie și cel mai mare producător actual de petrol le spune țărilor în curs de dezvoltare «aveți aceleași responsabilități ca noi», blocând totodată progrese cu privire la transferuri de tehnologie necesare și susținerea financiară”, a denunțat Meena Raman, de la ONG-ul Third World Network.
Fără SUA, dar și fără nostalgia cărbunelui
În fața ”golului” lăsat de viitoarea plecare americană, ”China a trecut la viteza superioară”, a declarat pentru AFP ministrul canadian al Mediului Catherine McKenna, apreciind că chinezii au dat dovadă de ”flexibilitate”.
În ceea ce privește Polonia, al cărei președinte și-a apărat cu ghearele industria cărbunelui în cadrul acestei COP, ea nu a fost cruțată. ”Indiferent că este vorba despre perversitatea folosirii acestei reuniuni drept un târg comercial pro-cărbune (...) ori lipsa de interes față de concluzii ambițioase, nu ne vom aminti de ei cu tandrețe”, a rezumat Mohamed Adow, de la ONG-ul Christian Aid.
Finanțarea politicilor în domeniul luptei împotriva modificărilor climatice este cealaltă îngrijorare a țărilor sărace, mai ales cu privire la modul în care se vor organiza fondurile promise de Nord începând din 2025.
200 miliarde de dolari de la Banca Mondială
În contextul în care țările din Nord au promis să-și crească ajutoarele în lupta împotriva modificărilor climatice la 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020, câteva țări, ca Germania, au anunțat noi contribuții, și anume la Fondul Verde. Iar Banca Mondială a promis 200 de miliarde de dolari în perioada 2021-2025.
”Însă este clar că va fi necesar să se meargă mai departe și să se facă mai multe anunțuri concrete, pentru a convinge țările în curs de dezvoltare că vor fi susținute în eforturile lor către tranziția către un nivel scăzut de carbon”, subliniază David Levai, de la Institutul de relații internaționale (Iddri).
Mai neașteptat este faptul că regulile mecanismelor de schimb de cote de emisii de carbon au blocat, timp de câteva ore, sâmbătă, încheierea lucrărilor, o contestare condusă de Brazilia. Nucleul acestui subiect foarte tehnic, dar care trebuie să împiedice ca reducerile de emisii de carbon să fie numărate de două ori, a fost retras din textul adoptat.
Acest lucru l-a indignat puternic pe un observator veteran al negocierilor. ”Această Conferință a fost întârziată de Brazilia, în contextul în care ea ar fi trebuit să fie întârziată de micile insule! Este tragic”. Însă, așa cum sublinia fatalist premierul Fiji Frank Bainimarama, președintele COP23, insula cu mai puțin de un milion de locutitori nu poate ”să amenințe sau să forțeze pe cineva să facă ce vrem noi”.
