România are un potențial foarte mare de creștere în ceea ce privește incluziunea financiară, intermedierea financiară, dar și nivelul de educație financiară al populației, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Dacă s-ar înregistra progrese notabile la toate aceste capitole, continuă ea, atunci ar crește bunăstarea economică individuală și, astfel, s-ar asigura acel potențial de dezvoltare al economiei României, ceea ce ar fi extrem de favorabil.
„Intermedierea financiară reprezintă acel credit acordat populației și companiilor raportat la PIB. Din perspectiva aceasta, România se plasează pe ultimul loc în UE cu doar 25,5%, la mai puțin de o treime din media UE de 89%”, mai spune aceasta.
Ea adaugă că sunt o serie de factori care influențează această intermediere financiară, însă atunci când vorbim despre creditare este relevant volumul creditelor noi.
„Avem o statistică care arată faptul că în perioada ianuarie 2020-august 2023 volumul de credite noi acordate populației și companiilor s-a cifrat la 410 miliarde lei. Această cifră reprezintă echivalentul a 29% din PIB-ul aferent anului 2022. Totodată, această cifră este cu peste 8% mai mare decât soldul creditului neguvernamental raportat la august 2023.
Asta arată că băncile finanțează într-un ritm susținut populația și companiile, cu toate că anul acesta s-a văzut o temperare a ritmului de creștere. La luna octombrie avem o viteză de creștere a creditului neguvernamental la nivel de sold de aproximativ 5%. În 2022 aveam un ritm de creștere mult mai alert”, precizează Gabriela Folcuț.
Așadar, continuă ea, atât situația macroeconomică din plan intern și internațional influențează intermedierea financiară, cât și situația geopolitică.
„Din perspectiva indicatorilor macroeconomici lucrurile sunt destul de clare. Evoluția economică este estimată pentru acest an undeva la 2% la nivel național, iar pentru anul viitor undeva la 3-3,5%. In ceea ce privește deficitele gemene, în continuare România ocupă un loc neonorant, dar, sperăm că pe parcurs le vom putea corecta.
Din perspectivă geopolitică, avem pe de-o parte războiul la graniță de aproape 2 ani de zile și în ultima vreme s-au deschis și alte focare de conflict la nivel internațional care nu fac decât să pună o presiune și mai mare pe creșterea economică mondială, europeană și națională. Anticipațiile sunt un pic mai temperate în ceea ce privește evoluțiile viitoare. Sunt mai multe semne de întrebare pentru anul 2024 comparativ cu 2023”, explică aceasta.
Un alt factor care influențează intermedierea financiară este cel legat de stabilitatea sistemului bancar, de lichiditatea acestuia și, bineînțeles, rata de performanță.
„Din această perspectivă, știm cu toții că sistemul bancar este unul solid, stabil, cu un indicator de solvabilitate de peste 22%, adică de peste 2 ori și jumătate față de nivelul minim admis. Lichiditatea ne plasează peste media europeană.Avem o capitalizare adecvată și o lichiditate adecvată, rata creditelor neperformante este în scădere, până la pragul de 2,61% și tinde spre media europeană care este de 1,8%. Ca atare lucrurile stau destul de bine”, afirmă ea.
Și cadrul legislativ și de reglementare influențează gradul de intermediere financiară la nivel național, mai spune directorul executiv al ARB.
„Aici am putea să spunem că anul 2023 a adus un factor care a impactat capacitatea de creditare în special a băncilor mici pentru că, în momentul în care afectăm capacitatea băncilor de a majora în mod constant capitalul social, atunci și activitatea de creditare are de suferit. Deocamdată se va vedea prima dată în 2024. Există o corelație directă între capitalul unei bănci și creditarea pe care o oferă, o corelație să spunem, de 1 la 10. Dacă avem 1 leu capital putem să acordăm credite de 10 lei.
În mod normal, capitalizarea se poate realiza fie prin reinvestirea profitului și acest lucru s-a întâmplat de foarte multe ori în ultimii ani. Aproximativ 60% din profiturile obținute de bănci au fost capitalizate. Mai poate fi capitalizat prin aport direct din partea acționarului. Și atunci, în momentul în care vom avea un impact provenit din taxarea cu 2% pe cifra de afaceri, această creștere prin reinvestirea profitului nu va fi la un nivel ca și până acum. Va fi afectată această capacitate de capitalizare suplimentară cu impact direct în capacitatea de creditare”, precizează Gabriela Folcuț.
În continuare, se mizează pe o creștere mai temperată a creditării, iar așteptările sunt ca mediul extern și intern să nu afecteze atât de mult capacitatea companiilor, dar și a populației de a accesa credite.
„În ceea ce privește populația, la nivel național avem un venit mediu net de 2.770 lei per persoană și avem o rată a sărăciei de 34,4%, cea mai înaltă din UE. Acești indicatori sunt extrem de relevanți. La nivel național deja sunt 25 de județe din 41 în care numărul de pensionari este mai mare decât numărul de angajați. Sunt elemente de care trebuie să ținem cont în momentul în care calculăm modul în care vrem să avansăm pe zona de creditare”, mai spune aceasta, adăugând că România poate să-și atingă potențialul de dezvoltare economică prin credit.
„Aceasta este șansa. Desigur, mai sunt fondurile europene, mai este PNRR, dar acolo depinde de capacitatea noastră de a atrage acele fonduri. În rest rămâne această miză extrem de importantă - creșterea prin activitatea aceasta de creditare. Din păcate, dacă mergem pe zona companiilor, am observat că ei mizează în mod special pe atragerea de bani de la acționari și totodată de fonduri prin creditul comercial. Creditul comercial ocupă o pondere cam de 13% în bilanțul companiilor, mai mare decât creditul bancar”, afirmă ea.
„Trebuie conștientizat la nivel național care sunt costurile pe care le implică creditul comercial și bineînțeles să creștem acel nivel de pregătire antreprenorială. Cam 30% din toate companiile din România au capital negativ și atunci rămâne o mică pondere a celor care au capacitate să ia un credit cu adevărat în condiții rentabile mai ales că multe companii sunt mici și au un singur angajat și nu cred că intenționează să acceseze un credit”, subliniază Gabriela Folcuț.
"Capitalizarea în momentul de față este foarte bună, dar va exista un impact pe capitalizarea profitului în viitor și se va vedea în 2024 și 2025. Adică se va capitaliza un profit mai mic. Avem o a doua resursă care se referă la atragerea de depozite pentru a fi direcționate mai apoi în activitatea de creditare și o a treia - capacitatea clienților de a se împrumuta. Toate aceste elemente trebuie discutate împreună pentru a vedea ce șanse avem să creștem creditarea și cu cât în 2024, mai ales că semnalul reducerii dobânzilor încă se lasă așteptat.
Avem inflație care a intrat deja sub 7%, ceea ce este extrem de benefic, însă, se așteaptă ca în trimestrul I 2024, din cauza efectelor măsurilor fiscale, să vedem o inversare de trend în ceea ce privește inflația și asta înseamnă că mai este un pic de așteptat până când banca centrală va putea să decidă o reducere a dobânzii de politică monetară”, explică directorul executiv al ARB.
În ceea ce privește nivelul de incluziune financiară, adică deținerea de conturi curente a populației, România este pe ultimul loc în UE, cu 69%. Însă, nivelul de incluziune financiară a avansat în ultimii 10 ani destul de mult.
„Primul factor care influențează incluziunea financiară este nivelul de educație financiară, fiind urmat de gradul de sărăcie și excluziune socială, de încredere și de dorința de a nu avea un cont curent, dorința de a nu fi urmărite veniturile. La capitolul educație financiară, România a înregistrat niște progrese sesizabile. Sunt eforturi care se depun deja de un deceniu. Din perspectiva scorului de alfabetizare financiară atât în studiul OECD, cât și în studiul realizat de Comisia Europeană, România nu se mai situează pe ultimul loc”, mai spune aceasta.
Studiul OECD arată că scorul de alfabetizare la nivel național este de 11,2, mai bun decât are Italia spre exemplu. Iar studiul Comisiei Europene, care cuprinde gradul de cunoștințe financiare și comportamentul, plasează România pe locul 3 la finele clasamentului.
„Sunt progrese care trebuie remarcate pentru că se fac aceste demersuri la nivel național. În curând, vom avea și o strategie aprobată la nivel național de educație financiară. Aceasta s-a aflat în consultare publică în trimestrul IV din 2023 și sper eu că în trimestru I din 2024 să o avem aprobată și să putem să o implementăm”, completează Gabriela Folcuț.
Gradul de sărăcie și excluziune socială influențează cu adevărat dorința de a avea un cont și din perspectiva veniturilor pe care le are o astfel de persoană, adaugă ea. România se află pe primul loc în ceea ce privește gradul de sărăcie, cu 34,4%, față de o medie europeană de 21,6%.
„Cu toate acestea, la nivel național s-au înregistrat progrese în ceea ce privește bunăstarea economică individuală, măsurată ca PIB per capita exprimată în paritatea puterii de cumpărare. Suntem undeva la 77% din media UE și acest progres este undeva de 7 puncte procentuale comparativ cu perioada de dinainte de pandemie.
În ceea ce privește dorința de a nu deține conturi curente, un studiu realizat de PwC arată că ponderea economiei gri în PIB este de 24%. Și ultimul indicator care influențează incluziunea financiară este încrederea. Și pornim de la nivelul de educație pe care îl avem noi românii la modul general. Vedem rezultatele PISA care ne arată un analfabetism funcțional de 42%”, mai spune aceasta.
Gabriela Folcuț consideră că și experiența personală este unul dintre factorii care influențează gradul de incluziune financiară.
„Dacă ai o experiență personală pozitivă ești dispus să accesezi cât mai multe produse din zona bancară, din piața de asigurări etc.”, punctează ea.
„Din perspectiva educației financiare vedem progrese, nu sunt notabile, însă progresele notabile cu adevărat se vor vedea în 10-15 ani”, mai spune aceasta.
