România are o cifră de 25% intermediere financiară, care a scăzut cu 15% din 2010, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Motivul este legat de reticența oamenilor în ceea ce privește relația cu băncile.
„Dacă ne uităm la rolul nostru în Europa, la rolul unei industrii în România și apoi la rolul european în lume, din perspectivă bancară, ne uităm practic cum ne atingem noi destinația. Ce face o bancă, o industrie bancară? Finanțează economia, industriile, cu ajutorul intermedierii financiare, adică pune la dispoziție clienților săi și posibilitatea de a constitui depozite, de a economisi.
Dacă privim la nivel european putem spune că Europa, odată cu constituirea UE, trebuie să se finanțeze cu o industrie bancară puternică ca să poată concura ca și economie, deci și ca finanțare cu marile economii ale lumii, precum SUA, China, Japonia, orice fel de economie globală puternică, pentru că Europa asta și-a dorit, asta a țintit să fie reprezentativă economic la nivel mondial, astfel încât bunăstarea cetățenilor europeni să fie relevantă, importantă”, spune acesta.
Europa se finanțează prin bănci în cea mai mare măsură. 75% din totalul finanțării europene se face cu ajutorul industriei bancare și 25% cu ajutorul pieței de capital. SUA însă se finanțează în proporție de 75% prin piața de capital și doar 25% prin finanțare bancară.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Poate că nu e o problemă aici, dar trebuie să vedem și cantitativ ce înseamnă lucrul acesta, adică să ne uitam puțin la intermedierea financiară din perspectivă europeană și americană. Intermedierea financiară la nivel european, adică credite acordate de către bănci populației și companiilor, în total raportat la PIB reprezintă aproximativ 90%, o cifră foarte mare. Ne surprinde de fiecare dată această cifră.
În SUA avem o situație extrem de surprinzătoare, avem 215% intermediere financiară raportat la PIB. În concluzie, doar 25% din finanțarea americană reprezintă 215% din PIB american. Așadar, Europa are un decalaj. Și atunci, e clar că nu poți să construiești o eocnomie puternică cu o finanțare mai mică, dezavantajoasă”, precizează Florin Dănescu.
În ceea ce privește România, intermedierea financiară e de 25%, care a scăzut de la 40%, din 2010.
„Percepția generală creată în anii care s-au scurs este că ar trebui să privim cu precauție relația de creditare cu industria bancară. Asta înseamnă de fapt reducerea posibilității economiei României de a ajunge economiile dezvoltate din urmă. Nu poți să concurezi cu o economie precum Danemarca care se finanțează cu 175% credit bancar din PIB.
Cu toate că percepția despre România era că avem destule bănci, destul credit, acest credit e scump și că ne descurcăm și altfel decât cu băncile, cifrele nu prea susțin. De fapt, lucrurile stau cu totul invers. Nu poți să ai o economie puternică, dezvoltată fară o susținere cu o pondere foarte mare a finanțării bancare”, afirmă președintele executiv al ARB.
Deși economia României a crescut constant de la schimbarea regimului politic, țara are însă o problemă de potențial.
„PIB a crescut și finanțarea a crescut și ea. Și azi crește, numai că a crescut mai încet. Asta arată că finanțarea economiei se face tot mai mult pe un PIB tot mai mare din alte surse decât sursa bancară. Și ăsta ar fi un lucru foarte bun dacă nu am conștientiza că la nivel european intermedierea financiară e de 90%.
E atât de mare pentru că prețul creditului bancar este cel mai mic dintre toate finanțările în toate țările, chiar dacă sunt diferențe de dobânzi. Asta înseamnă și o transparență în economie și o trasabilitate a actului economic, lucru care face tot mai mult economia României sau membrii economiei României să caute alte forme de finanțare, dar nu conștientizează ca sunt de fapt mult mai scumpe și ca nu sunt constante și neapărat transparente”, mai spune Dănescu.
De aceea, continuă el, economiile mari, puternice din Europa și din lume, au o dependență și o relație foarte puternică cu creditul bancar.
„E o corelație directă foarte puternică între nivelul de dezvoltare al unei țării, bunăstarea individuală și volumul intermedierii financiare. Corelația, relația de dependență directă între bunăstare și creditul bancar este foarte puternic.
În concluzie, ne-am dezvoltat, dar ne-am fi putut dezvolta mult mai mult, dacă am fi evoluat după regulile jocului pieței libere mai mult, cu o piață neagră mai mică, nu așa de mare și cu un volum al creditului bancar mult mai mare decât acum. Poate am fi constatat dobânzi mult mai mici astăzi la creditul bancar. E o problemă și de volum și de felul în care ne dezvoltăm.
Noi când am văzut că am evoluat pozitiv poate că ne-am declarat mulțumiți, dar nu ne imaginam cât de departe am fi fost față de situația de acum. Chiar dacă am crescut”, afirmă acesta.
El mai adaugă și că, în prezent, încă sunt foarte multe companii în România care apelează la o altă formă de finanțare sau nu au deloc o formă de finanțare pentru că, pur și simplu, nu se folosesc de capacitatea lor de a se împrumuta
„Percepția este că sistemul bancar are influență asupra întregii economii și nu e așa, pentru că o mare parte a economiei nu este inclusă financiar. Sunt foarte multe companii care nu pot lua sau nu-și doresc să ia un credit de la bancă și care apelează la alt fel de finanțări întotdeauna mult mai mică și mult mai scumpă. Motivele pot fi diverse. Poate că pur și simplu transparența bancară nu e potrivită cu felul în care își desfășoară activitatea, alții consideră că e mult prea scump la bancă, birocratic, că viteza prin care pot să ia un credit nu e satisfăcătoare”, mai spune Florin Dănescu, adăugând că relația dintre bănci și populație e insuficient de voluminoasă și că nu are o pondere semnificativă astfel încât România să poată concura cu celelalte economii.
„Statul are o importanță extrem de mare, în afară de faptul că decide. Dar are și o puternică pondere de relație partenerială cu orice fel de industrie. De la comenzile de stat, până la actul legislativ care poate influența actul economic. Și aici se împarte în două componente: relația directă a băncilor cu statul, în sensul că băncile finanțează statul român într-o proporție extrem de mare și asta creează un parteneriat. Și o altă componentă – de influență prin legi. Dacă modalitatea de taxare a industriilor nu e cea mai potrivită evident că industriile respective sunt influențate puternic. Fiscalitatea ar trebui împărțită în așa fel încât să aibă un efect neutru între industrii sau între jucătorii din economie. Există acele inițiative legislative care pe care noi le numim inițiative populiste și care oferă niște așteptări nerealiste populației, adică nu se pot îndeplini, lumea apoi e nemulțumită în relația cu băncile.
Supărarea crește și se creează o ruptură. Aici ar fi nefuncțională această relație. Asta produce o relație economică dificil de dezvoltat în timp, neîncredere în piața liberă și duce la incapacitatea unei țări de a crea bunăstare, care se creează numai prin economie, nu prin promisiuni politice”, explică Dănescu.
El adaugă că frecvența propunerilor ARB pentru diferite inițiative legislative care să ridice economia este foarte mare. Printre propunerile ARB se numără și utilizarea semnăturii electronice și a înscrisurilor în formă electronică, dar și automatizarea procesului de evidență a populației.
