Urmărirea influencerului favorit mâncând cel mai recent produs de tip fast-food sau savurând cocktail poate părea divertisment, dar aceste postări sunt probabil reclame deghizate, consideră UE.
Uniunea Europeană este îngrijorată de impactul tot mai mare al creatorilor de conținut de pe rețelele sociale – asupra a numeroase aspecte, de la sănătatea fizică și mintală, la politică și răspândirea dezinformarii, relatează AFP, preluată de Euractiv.
În contextul în care marketingul de influență ar fi ajuns la nivel global la aproximativ 20 de miliarde de euro anul trecut, Comisia Europeană a lansat o cercetare asupra acestor practici.
Rezultatele arată că 97% dintre influenceri au publicat postări cu conținut comercial, dar doar 20% au marcat postările ca fiind publicitate.
Studiul a analizat activitatea a 576 de persoane influente din 22 de state membre, precum și din Islanda și Norvegia, pentru a verifica conformitatea postărilor acestora cu legislația UE privind consumatorii – care îi obligă pe creatori să dezvăluie orice activitate publicitară.
Platformele folosite de creatori au inclus Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok, Twitch, X (fostă Twitter) și YouTube.
„Influencerii dețin o influență considerabilă asupra adepților lor, mulți dintre ei fiind minori”, a declarat miercuri, într-un comunicat, comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders.
„Fac apel la ei să fie mult mai transparenți față de publicul lor.”
Dintre influencerii verificați, 119 au promovat „activități nesănătoase sau periculoase”, inclusiv junk food și alcool, tratamente cosmetice, jocuri de noroc sau cripto.
Alți 358 de influenceri vor suporta măsuri suplimentare dacă nu respectă regulile.
Nevoia unui "cod etic"?
Uniunea Europeană se gândește acum ce acțiuni trebuie întreprinse față de influenceri.
Un document consultat de AFP recomandă statelor membre „să ia în considerare dezvoltarea unui cod etic sau a unei etichete etice pentru influenceri”.
Documentul, datat 31 ianuarie, spune că influencerii pot avea un „impact pozitiv” asupra tinerilor – de exemplu, creând un sentiment de comunitate pentru persoanele subreprezentate în media tradițională – dar avertizează și asupra potențialelor efecte „dăunătoare”.
„Misinformarea și dezinformarea răspândite de unii influenceri pot avea, de asemenea, un impact negativ la nivel societal”, se spune în document.
Problema este în centrul atenției după un scandal de anul trecut în care a fost implicată vedeta italiană de pe Instagram Chiara Ferragni, investigată pentru o afacere cu prăjituri. Ferragni a sugerat în mod eronat că veniturile din vânzări ar ajunge la copiii cu cancer osos.
Italia intenționează să crească verificarea postărilor făcute de influenceri.
Franța a adoptat anul trecut o lege care vizează influencerii, în încercarea de a preveni creatorii să vândă produse discutabile sau să promoveze tendințe riscante.
În ultimii ani, UE a avut din ce în ce mai mult lumea digitală în vizor.
Digital Services Act (DSA) cere companiilor să facă mai mult pentru a proteja utilizatorii de discursurile instigatoare la ură și de dezinformare, precum și pe consumatorii care fac cumpărături online.
Deși vizează în special marile companii tehnologice, DSA va afecta, de asemenea, modul în care influencerii folosesc platformele pentru a-și partaja conținutul, deoarece e nevoie de mai multă transparență în ceea ce privește publicitatea.
Toate companiile trebuie să respecte DSA începând de sâmbătă.
