Cel mai mare prejudiciu înregistrat în industria turismului din România este că aceasta a pierdut peste 30% din forța de muncă în 18 luni, a declarat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile.
"În 2020, am înregistrat 14,4 milioane de înnoptări, față de aproximativ 30 de milioane de înnoptări în 2019, deci o scădere de peste 50%. În 2021, avem aproape 20 de milioane de înnoptări, în creștere cu 5 milioane față de 2020. Cel mai mare prejudiciu în industria noastră este că am pierdut peste 30% din forța de muncă. Forță de muncă forțată să migreze spre alte sectoare, e firesc și absolut corect. Unii au mers spre retail, IT, construcții. Am văzut bucătari care lucrau acum în curierat. Să pierzi 30% din forța de muncă în circa 18 luni e un prejudiciu enorm pe care foarte greu îl vom compensa, mai ales în condițiile în care din partea statului nu există nicio reacție și atunci trebuie să reacționăm noi prin campanii de atragere a lor, mărind salariile în măsura în care business-urile se dovedesc suficient de sustenabile", a afirmat Ile, potrivit Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit sursei citate, o altă problemă a sectorului turismului din România este lipsa totală de promovare externă ca destinație de turism fapt care a adâncit decalajul față de țările performante în turism.
"Alt prejudiciu mare pe care l-am înregistrat în acest sector în aceste 18 luni a fost faptul că România a ieșit total de pe zona de promovare. Reacția noastră ca stat a fost "Este pandemie, lumea nu circulă și oprim prezența noastră pe tot ce înseamnă promovare externă". Doi ani de zile România nu a contat, Vă dați seama cât de greu va fi acum să întoarcem acest mesaj. Acest decalaj pe care noi l-am avut față de țările performante în turism s-a adâncit, din păcate. În loc să profităm de faptul că a existat o criză care ne-a dus pe toți la un nivel mai jos al turismului și ne dădea o șansă de a face un start mai bun, n-am făcut-o și, din păcate, aceste decalaje s-au adâncit. Statul român nu are încă nicio strategie pe ceea ce înseamnă turism sau promovare. Munca noastră ca federație este să susținem existența unei strategii pentru turism pe termen mediu și lung. Din păcate, prea mult gândim pentru ziua de mâine. Vrem, nu vrem, turismul va trebui să mizeze pe forța de muncă din afară, pentru că România nu mai produce suficient în așa fel să acopere necesarul joburilor din turism", a menționat șeful FIHR.
Acesta a adăugat că o problemă ce va trebui rezolvată în 2022 se referă la reducerea deficitului "extrem de mare" pe care turismul îl produce la balanța comercială a României, an de an.
"Altă chestiune unde va trebui să ne concentrăm în cursul anului viitor este să reducem deficitul extrem de mare pe care turismul îl produce la balanța comercială a României, an de an. Adică banii cheltuiți de români în străinătate sunt mult mai mulți decât banii pe care îi aduc străinii în România. Din punctul meu de vedere cred că există și niște deficite de înregistrare a acestor bani. Am niște temeri cum că sumele din comisionul de la Booking sau de la Airbnb, care e înregistrat în România, ar intra la deficit. Trebuie să stimulăm incomingul și să le oferim românilor alternative într-un spirit concurențial și să nu mizăm pe faptul că nu au ce face și trebuie să meargă pe litoralul românesc într-ro tradiție de atâția ani și într-o componentă emoțională. Dacă nu vom privi că suntem într-un mediu concurențial global pe zi de trece vom pierde jocul acesta cu alte piețe și în special pe zona turismului de litoral, unde va fi foarte greu să concurăm cu țările mediteraneene", a susținut Călin Ile.
Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) a organizat, miercuri, dezbaterea cu tema "Economia românească: retrospectivă și proiecții pentru 2022".
CLCC reunește peste 1.930 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 50 de miliarde de lei, și un număr total de angajați de aproximativ 36.000. Coaliția cuprinde companii din FMCG, industria ospitalității, distribuitori angro, retaileri, mici comercianți, reprezentanți ai HoReCa, agenții de publicitate și comunicare, dar și ONG-uri.
