Comerțul electronic începe să ia amploare în România, lucru vizibil în special în trendul de înființare a noilor companii specializate în acest domeniu, este una dintre concluziile studiului Termene.ro realizat cu ocazia Black Friday, cel mai mare eveniment de reduceri al anului.
La momentul actual, cu o zi înainte de lansarea oficială a Black Friday, peste jumătate din cele aproximativ 10.000 de firme care activează în acest domeniu au fost înființate după 2017, având o vechime mai mică de doi ani.
În ultimii 10 ani, rata de înființare a firmelor specializate în acest tip de activitate s-a dublat de mai multe ori într-un mod tot mai frecvent. Dacă în anul 2008, în România se înființau aproximativ 250 de firme, în anul 2012 (după patru ani) numărul de înființări s-a dublat, la 500, în anul 2015 (după alți trei ani) s-a dublat încă odată, la 1.000 iar în anul 2017 (după doar doi ani) s-a dublat la 2.000 de firme nou înființate.
“În domeniul comerțului electronic avem mii de firme înființate de mai puțin de doi ani și e de presupus că o bună parte dintre cei care le gestionează se află la prima tentativă de a face business. Oare câți dintre antreprenorii acestor companii au cu adevărat capacitatea de a rezista pe piață și mai important, oare câți au etica necesară ca, în caz de eșec să nu genereze probleme de operativitate furnizorilor cu care colaborează?, spune Adrian Dragomir, CEO Termene.ro
În ciuda faptului că un număr tot mai mare de companii se înființează pentru a activa în e-commerce, veniturile și profiturile pe care firmele le pot obține sunt, de asemenea, în creștere. În anul 2016, o companie din domeniul comerțului electronic avea în medie venituri de 487 mii lei și un profit de 23 mii lei pe când în anul 2018 veniturile medii au crescut cu peste 40 mii lei (aproximativ 10%) ajungând la 529 mii lei, iar profitul mediu a crescut la 38 mii lei (aproape dublu). În medie, atât în anul 2016 precum și în anul 2018, o firmă din acest domeniu are un singur angajat.
Un alt indicator relevant este profitabilitatea, prin care se determină care este suma de bani care îi rămâne unui antreprenor dintr-o vânzare a produsului pe care îl comercializează. În cazul comerțului electronic, profitabilitatea a înregistrat, de asemenea, o creștere: dacă în anul 2016 la o vânzare de 100 de lei, o firmă rămânea cu mai puțin de 5 lei (profitabilitate de 4,88%) în anul 2018 aceasta raportează o (profitabilitate de 7,29%.).
Comerțul electronic pare la prima vedere un domeniu foarte accesibil pentru un antreprenor tânăr, aflat la primele tentative de a activa pe piață. Practic, cu un singur angajat poți spera la venituri anuale de peste 100.000 euro din care să rămâi cu 8.000 euro. Este un domeniu bun pentru cei aflați la început de drum, dar oare câți dintre ei reușesc cu adevărat să performeze pe această piață?
Producător versus comerciant: Cine preia riscul?
Comerțul oferă posibilitatea producătorului de a-și face cunoscut produsul prin intermediul comerciantului, dar în același timp îl constrânge să-și ofere produsele acceptând un sistem de plată la termen. Astfel, producătorul oferă produsele azi, iar comerciantul le achită integral la un termen care poate fi și de peste 90 de zile.
Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care marfa care face obiectul comerțului și pe care comerciantul o cumpără de la producător (sau de la un alt comerciant) este vândută mai departe. În anul 2016 o firmă din domeniul comerțului electronic reușea să-și vândă marfa în medie în 52 de zile de la momentul achiziției, pe când în anul 2018 viteza a crescut ușor la 54 de zile de la momentul achiziției.
Jumătate din piață – risc ridicat de insolvență
Accesibilitatea domeniului și ușurința cu care oricine poate intra pe această piață are și un efect secundar, important mai ales pentru furnizori și anume – riscul de intrare în in-solvență al comerciantului. Exceptând firmele înființate recent, pentru care acest risc nu poate fi determinat în mod corect, în domeniul comerțului electronic, tot a doua companie are risc ridicat de a intra în insolvență. Intrarea în insolvență presupune faptul că respectiva firma (comerciantul, în acest caz) nu își mai poate plăti furnizorii la termenul agreat, existând foarte probabil și riscul de a nu mai putea plăti niciodată.
Spirit de antreprenor în piața comerțului electronic
Deși în cazul comerțului electronic, spațiul geografic în care activează o societate nu este relevant (comparativ cu comerțul clasic), aproximativ jumătate din firmele din domeniu au sediul în Municipiul București sau în județul Ilfov. Următoarele județe sunt Cluj, unde își au sediul doar 6% dintre companii, Bihor și Timiș cu doar 4% și Iași cu 3%.
“Comerțul electronic are marele avantaj că elimină componenta geografică din ecuație. Astăzi, cu ajutorul firmelor de curierat, un produs poate fi livrat în mai puțin de 24 de ore de la comandă, din orice punct în aproape orice punct din România. Cu toate acestea, discrepanța dintre firmele deschise în regiunea București-Ilfov și cele din restul țării este foarte mare, ceea ce indică faptul că spiritul antreprenorial este mult mai prezent aici”, arată antreprenorul Adrian Dragomir.
