Castelul Salbek, monument istoric de clasa A, care în 2017 a fost cumpărat de Fundația Botnar cu 350.000 de euro, este scos la vânzare de Romania Sotheby's International Realty cu 450.000 de euro.
Construcția se află la 19 km față de Castelul Regal de la Săvârșin și la 106 km față de Arad, scrie News.ro.
În documentele din anul 1778, se menționează că localitatea Petriș împreună cu satele Corbești, Obârșia și Roșia aparțin familiei
Salbeck, iar satul Seliște este stăpânit de nobilul Sigismund Iosika.
Castelul, care a fost construit între anii 1800 și 1850, este clasat monument istoric de valoare națională și universală, clasa A. Are 24 de camere și mai multe construcții anexe. Suprafața terenului este de 16,73 hectare, iar cea construită de 983 metri pătrați, cu o amprentă la sol de 450 m2.
Contele Salbek provenea dintr-o familie de germani cu înclinări de fanatici catolicizanți derivați din Salbeck Matei, care, mai întâi fusese secretar al Principelui din Moldova și apoi pe la 1733 fusese comisar salin în județul Hunedoara. Din familia aceasta au ieșit prelați romano-catolici iezuiți și fanaticul slujbaș județean Jakab care a fost formidabil persecutor catolicizant al iobagilor săi ortodocși.
Potrivit Romania Sotheby's International Realty, după înăbușirea răscoalei din 1784, din ordinul contelui Salbeck vechea așezare a localității Petriș dispare și toate gospodăriile sunt mutate pe noua vatră, în jurul castelului, unde se află și astăzi. Se începe reconstrucția castelului Salbec, mâna de lucru fiind asigurată tot de către iobagii din comună.
Lucrările au fost finalizate după 1811, când castelul a fost supraetajat de Von Matei Salbek.
Noul aspect al castelului este diferit față de cel vechi care era sub formă de cetate. Este construit în stil neoclasic și iese în relief prin fațada și terasa din spate, ambele străjuite de coloane în stil doric construite din gresie. Pe coloanele de pe fațada nordică se văd și astăzi heruvimii sculptați direct pe ele.
Ca plan, castelul are formă dreptunghiulară având parter și un etaj. Are două intrări maiestuoase situate una spre nord și alta spre sud. Încăperile sunt așezate una lângă alta având câte o ușă de comunicare între ele. La etaj se ajunge urcând o scară semicirculară. Așa cum sunt dispuse camerele la etaj, se crede că acestea erau folosite ca și apartamente de locuit de către stăpânii castelului. Construcția este din cărămidă arsă, cu planșee drepte având pardoseli din parchet în formă romboidală, dușumele de scândură și ciment.
Parcul din jurul castelului, cu o suprafață de 16,7 ha, are numeroși arbori printre care și câțiva stejari seculari. Doi dintre acești „stejari ai judecății” se mai văd și astăzi în parcul castelului. Potrivit tradiției populare, sub unul dintre ei se țineau scaunele domnești; aceste instanțe, de dinainte de 1848, judecau supușii domeniului, condamnându-i la pedepse corporale sau reținerea în închisoarea domeniului, care se găsea în apropierea castelului.
