”Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital și să nu cadă pradă instigării sau influențelor negative din online”, argumentează Predoiu, adăugând că ”interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”, scrie News.ro.
El subliniază că a făcut aceste precizări strict din perspectivă de avocat, senator și membru al unui partid care are în „ADN-ul său ideologic” libertatea și valori conservatoare în general, Ministerul de Interne neavând atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație
”De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție. Ușor de depășit un astfel de obstacol cu mijloacele prezente. Soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă”, spune ministrul Predoiu.
El consideră că, în ceea ce privește relația minorilor cu conținutul online, ideea e să investim în educație, rolul educației sociale și digitale fiind esențial.
”Curricula școlară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie și explicații privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge ușor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experiență”, declară ministru Afacerilor Interne.
Predoiu face o paralelă cu taberele de pregătire fizică despre care spune că erau ”atât de populare în secolul trecut”, în care se consolidau valorile morale și fizice ale copiilor de la o vârstă fragedă, pentru a se descurca în natură, inclusiv în situații de pericol, apreciind că aceasta a fost o soluție inteligentă la realitatea vremurilor acelea.
”Nu s-a mers pe interdicția copiilor de a intra în pădure. Interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic, în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicției și va umple centrele de detenție cu minori. În schimb, educația socială îi poate ajuta pe copii să își dezvolte gândirea critică, empatia și capacitatea de a lua decizii responsabile. În loc să li se spună: „Nu ai voie!” este mult mai eficient să li se explice de ce și cum să se protejeze. Dialogul deschis cu părinții și profesorii, stabilirea unor reguli clare și adaptate vârstei și exemplul personal sunt elemente esențiale pentru o relație sănătoasă cu mediului online”, explică ministrul Afacerilor Interne.
El afirmă că aplicarea unei astfel de interdicții trebuie făcută în paralel cu instituirea unui sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde cineva a intrat pe un anumit conținut, ceea ce presupune înregistrări în baze de date și supraveghere în masă.
”Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”, notează Predoiu. El se declară ”de principiu” împotriva interdicțiilor și în privința copiilor ajunși la vârsta majoratului și a libertății de expresie.
”Am fost adesea criticat pe nedrept pentru că Poliția sancționează un anumit tip de conținut online sau că sancționează campania electorală online după închiderea campaniei. Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliția este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de „libertate de exprimare” totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicții de conținut, e alta. Eu cred că există și o cale de mijloc, axată pe „libertate de exprimare”, dar cu interdicție de conținut privind instigarea la violență și conținut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poți să interzici pe oricine postează un anumit tip de conținut. Sfera interdicției trebuie să fie foarte îngustă, tot ce e legat de ideea de violență și vătămări fizice. Dacă începem să pedepsim orice nu ne convine din punct de vedere ideologic sau politic, intrăm pe un drum periculos care duce direct către o lume orwelliană.
În concluzie, problema nu este existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital și să nu cadă pradă instigării sau influențelor negative din online”, spune Precoiu..
El subliniază că a făcut aceste precizări strict din perspectivă de avocat, senator și membru al unui partid care are în „ADN-ul său ideologic” libertatea și valori conservatoare în general., dci a formulat un punct de vedere politic, nu administrativ., Ministerul de Interne neavând atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat în MAI Raed Arafat apreciază, în contextul recentelor evenimente în care au fost implicați minori, că a venit momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare. ”Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”, argumentează Arafat.
”Este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare. Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere„, a mai spus Arafat.
Ulterior, el a precizat că ”singură, această măsură nu rezolvă problema, dacă nu este însoțită de un proces educațional foarte important și pentru părinți, și pentru copii, cum este modelul finlandez, unde copiii încep să fie pregătiți pentru a confrunta sau să intre pe spațiul online, de la primele clase”.
