Securitatea este esențială pentru aeroporturi, iar cele din România au nevoie pe termen scurt de modernizări pentru siguranța pasagerilor, digitalizarea și micșorarea timpilor pe care pasagerii îi petrec în cadrul procesului de control de securitate și pentru a se pune în acord cu directivele în materie.
International Air Transport Association a impus, în 2019, creșterea nivelului de securitate din aeroporturi. Noile norme includ posibilitatea utilizării de tehnologii ce implică generarea unei imagini 3D a conținutului bagajelor. Astfel, pot fi detectate automat obiectele și substanțele periculoase, iar operatorii de securitate au o imagine completă și detaliată a conținutului lor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acesta este doar un exemplu care arată nivelul ridicat de securitate pe care și aeroporturile din țara noastră trebuie să-l respecte. Iar pentru asta, este nevoie de upgrade-ul echipamentelor și migrarea către tehnologii de ultimă generație.
Aeroportul este una dintre cele mai complexe infrastructuri, compusă dintr-un ansamblu de subsisteme integrate, care trebuie să ruleze optim pentru ca toate operațiunile să funcționeze normal, iar experiența pasagerilor să nu fie afectată negativ. O singură defecțiune la unul dintre subsisteme poate genera probleme în lanț la componentele cu care comunică și întregul proces poate fi afectat.
Sistemele folosite trebuie să ofere atât nivelul cerut de siguranță, cât și de expeditivitate, pentru ca pasagerii să nu piardă mai mult timp decât este necesar pentru efectuarea tuturor verificărilor și parcurgerea filtrelor de securitate.
Printre numeroasele subsisteme dintr-un aeroport se numără cel de manipulare a bagajelor de cală, compus din: sisteme de transport al bagajelor, aparate de scanare, cântare și sisteme de citire a etichetelor. Acesta facilitează sortarea automată a bagajelor și ajută operatorii de securitate să ia deciziile corecte, rapid.
Operatorii primesc de la componentele subsistemului de manipulare a bagajelor de cală informații în timp real, astfel încât întregul proces să nu afecteze programul de zbor.
Tot în ideea simplificării operațiunilor și scăderii timpului de așteptare în aeroport, pot fi folosite sisteme de self-baggage drop. Pasagerii care au făcut check-in online și au obținut cărțile de îmbarcare, își pot înregistra singuri bagajele, fără a mai aștepta la rând serviciile unui operator.
Aceste sisteme includ facilități precum citirea cărților de îmbarcare, măsurarea dimensiunilor și cântărirea bagajelor, plata cu cardul, recunoaștere facială și verificarea documentelor de identitate.
Ultimele tehnologii în domeniu permit integrarea echipamentelor de scanare a bagajelor de cală cu sisteme biometrice de identificare a pasagerilor, pentru corelarea datelor de îmbarcare cu bagajele scanate.
În cazul bagajelor de cabină, se poate folosi tomografia computerizată pentru a produce imagini 3D cât mai clare cu obiectele din interiorul acestora.
Pasagerii nu mai sunt nevoiți să-și scoată din bagaje dispozitivele electronice sau diversele substanțe, ceea ce ar înseamna mai mult timp pierdut, deoarece echipamentele de tip ECAC EDSCB C3 asigură identificarea substanțelor păstrând recipientele în bagajele de cabină.
Se câștigă timp și prin sistemul automat de returnare a tăvilor folosite pentru depozitarea obiectelor personale.
Documentele de călătorie pot fi verificate la controlul de frontieră cu ajutorul sistemelor ABC (Automated Border Control). Un sistem de porți de acces dotate cu elemente de verificare biometrică, conectate la o bază de date, va confrunta informațiile din actele de identitate biometrice cu trăsăturile fizice ale pasagerului.
Accesul controlat al pasagerilor poate fi gestionat cu un sistem de tip e-Gates, care permite trecerea către efectuarea controlului de securitate după verificarea automată a tichetului de îmbarcare.
Deși controversată, recunoașterea facială poate fi și ea o soluție, ajutată de o analiză video Deep Learning. Aceasta poate ajuta operatorii să ia o decizie pe baza informațiilor de interes identificate automat.
În ultimii trei ani, UTI Construction and Facility Management a contractat în România proiecte de peste 90 de milioane de euro în domeniul aeroporturilor. Doar în zona sistemelor de scanare cu raze X, compania a fost implicată în proiecte care valorează în jur de 16 milioane de euro, adică aproximativ 60% din valoare pieței.
UTI Construction and Facility Management este partener autorizat al companiilor Smiths Detection și CEIA, ale căror dispozitive de scanare de bagaje și detecție metale de ultimă generație au fost deja instalate pe aeroporturile din Cluj, Băneasa, Brașov, Bacău, Iași.
Pe Aeroportul din Brașov compania va realiza primul turn virtual de control din România, în parteneriat cu SAAB și Thales. Aceasta este cea mai nouă și eficientă soluție apărută în lume si reprezintă un ansamblu format din camere video de înaltă definiție, sisteme de comunicații și de radionavigație, senzori, stație meteo și un centru de dirijare a zborurilor, echipat cu o aplicație software extrem de performantă. Turnul virtual de control asigură performanțe superioare în comparație cu cel clasic, la costuri operaționale semnificativ mai mici.
UTI Construction and Facility Management a dezvoltat și UTI ALMA, o soluție software pentru gestiunea, localizarea și managementul procesului de întreținere preventivă și corectivă a componentelor sistemului de balizaj luminos din cadrul unui aeroport.
