Consiliul Bursei a împins șefia executivă a BVB a lui Adrian Tănase până la 31 decembrie 2022. În mod normal, aceasta expira la 23 ianuarie 2022.
Adrian Tănase păstrează poziția de director general, însă nici nu are confirmarea unui mandat de 4 ani. Aceasta este rezoluția Cosiliului de Administrație al Bursei de Valori București, întrunit vinerea trecută. Conform deciziei board-ului, mandatul, care în mod normal trebuia să expire pe 23 ianuarie, a fost prelungit până la 31 decembrie 2022.
Următoarele 2 luni sunt răstimpul în care Tănase ar urma să primească avizul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), teoretic o formalitate având în vedere că directorul BVB a trecut de mai multe ori prin acest proces atât ca șef al operatorului de piață, cât și ca administrator al portofoliilor fondurilor de pensii NN în deceniul trecut.
CITEȘTE ȘI Oferta Aquila se închide la prețul de 5,5 lei/acțiune. Compania este evaluată la 1,1 miliarde leiMutarea Consiliului Bursei vine în contextul în care termenele legale impuneau ca obligatorie o astfel de decizie sub incidența legislației și reglementărilor pieței de capital. Pe de altă parte, în board nici nu a fost adoptată o poziție pe termen lung, respectiv un nou mandat de 4 ani pentru directorul general.
Anul de grație pentru Tănase este adus cu sine de proiectul de Contraparte Centrală de care acesta s-a ocupat nemijlocit și pentru care deține continuitatea informațiilor și a relațiilor cu partenerul OPCOM, dar și cu furnizorul soluției tehnice din Italia. Practic, și dacă cineva ar dori funcția remunerată cu aproximativ 10.000 de euro pe lună a lui Tănase, ar fi într-o poziție dificilă luând la jumătatea drumului un proiect de complexitatea celui pentru Contrapartea Centrală.
Invitat la Profit News TV la începutul săptămânii trecute, directorul Tănase a afirmat că este în interiorul limitelor de timp stabilite inițial pentru implementarea proiectului și că este de așteptat ca din a 2-a parte a anului viitor BVB să poată oferi în condiții de lichiditate bună investitorilor instrumente derivate precum vânzări în lipsă, achiziții în marjă, contracte futures pe indici, acțiuni și pe energie.