Grupul bancar olandez ING Groep NV restricționează și mai mult accesul la finanțare pentru unele companii de petrol și gaze iar din 2026 ar putea renunța la clienții care nu se aliniază la obiectivele sale climatice „zero net”, a afirmat pentru Reuters directorul general al ING, Steven van Rijswijk.
Băncile europene sunt în fruntea politicilor privind schimbările climatice, în timp ce unii creditori importanți de pe Wall Street au fost acuzați că și-au diminuat angajamentele climatice, transmite Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În condițiile în care anul trecut ING a fost cel mai mare finanțator din Țările de Jos pentru petrol și gaze, cu împrumuturi de 17,1 miliarde de euro, decizia băncii de a finanța sectorul a fost criticată de ONG-uri.
Noua sa politică, anunțată miercuri, se bazează pe angajamentele din 2023 privind oprirea finanțării activităților din domeniul explorării și producției petrolului și gazelor până în 2040.
ING nu va mai acorda finanțare firmelor din domeniul explorării și producției petrolului și gazelor care dezvoltă noi zăcăminte, cu excepția proiectelor ecologice. De asemenea, creditorul nu va mai finanța după 2025 proiecte pentru noi terminale de export de gaze naturale lichefiate (GNL).
„Dacă ești o companie dedicată doar explorării și producției petrolului și gazelor, dezvoltării zăcămintelor și extragerii de petrol și gaze, și dacă continui să deschizi noi zăcăminte, îți vom opri finanțarea”, a declarat Steven van Rijswijk pentru Reuters.
CITEȘTE ȘI Rețeaua globală de logistică NewCold intră în România prin achiziția unui teren de 9 hectare în nordul Bucureștiului de la dezvoltatorul belgian WDPAcesta a explicat că schimbarea politicii ING în domeniul petrolului și gazelor ar putea afecta 25 de clienți ING, cu credite de aproximativ un miliard de euro, ce reprezintă doar o mică parte din portofoliul de credite al băncii de 656 miliarde de euro.
Din 2026, ING va extinde condițiile de finanțare și, în unele cazuri, va opri finanțarea companiilor care nu sunt în grafic cu decarbonizarea afacerilor lor, în linie cu obiectivele Acordului climatic din 2015 de la Paris.