Evitarea inițiativelor legislative care afectează continuarea procesului de curățare a bilanțurilor instituțiilor de credit este una dintre măsurile prevăzute în draftul Planului național de adoptare a monedei euro, document emis sub egida Guvernului României și obținut de Profit.ro. Acesta prezintă și exemple concrete de astfel de inițiative care trebuie evitate, menționând propunerile legislative inițiate de senatorul Daniel Zamfir, aflate în dezbaterea Parlamentului în prezent, care ar limita valoarea recuperabilă a creanțelor cesionate de bănci și ar elimina caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit. Neconformă cu obiectivele adoptării euro este și forma actuală a programului guvernamental “Investește în tine”.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Potrivit draftului Planului național de adoptare a monedei euro, menținerea capacității sectorului bancar de a face față unor evoluții nefavorabile de o intensitate moderat-ridicată trebuie asigurată prin:
- “evitarea inițiativelor legislative care afectează continuarea procesului de curățare a bilanțurilor instituțiilor de credit (pentru îndeplinirea recomandării BCE 2). Exemple de asemenea inițiative care trebuie evitate sunt: propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori în sensul instituirii de obligații pentru cesionarii contractelor de credit și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate sau propunerea legislativă pentru eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit)”;
28 noiembrie - Profit Financial.forum
- „evitarea măsurilor care ar conduce la o dezvoltare nesustenabilă a sectorului bancar, fie prin majorarea expunerii instituțiilor de credit pe sectorul guvernamental, fie prin promovarea de inițiative cu risc ridicat pe termen mediu și lung (cum ar fi forma actuală a programului ”Investește în tine”) ” ;
- „capitalizarea adecvată a băncilor de stat, concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, alături de intrarea în acționariat a investitorilor instituționali internaționali (BERD, IFC etc.); scopul acestor măsuri este de a îmbunătăți transparența și guvernanța corporativă a băncilor de stat; capitalizarea instituțiilor de credit care ar prezenta deficite de capital în urma exercițiului de evaluare cuprinzătoare derulat împreună cu Banca Centrală Europeană (pentru asigurarea îndeplinirii Recomandării CE 1” ;
- „asigurarea îndeplinirii cerințelor de lichiditate aferente indicatorilor LCR (liquidity coverage ratio) și NSFR (net stable funding ratio) pe total și principalele monede (RON și EUR). ”
Toate aceste condiții trebuie îndeplinite, potrivit Planului, înainte de intrarea în mecanismul cursurilor de schimb ERM II, mecanism în care România va trebui să stea cel puțin doi ani înainte de adoptarea monedei euro.
Responsabil pentru îndeplinirea condiției de evitare a unor inițiative legislative de timpul celor menționate este Parlamentul. Executivul condus de Viorica Dăncilă, cel care își va asuma acest plan național pentru adoptarea euro, a dat însă aviz favorabil pentru proiectul de modificare a OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori, care instituie limite severe pentru sumele ce pot fi recuperate de la debitori de către cumpărătorii de creanțe. Astfel, cesionarii de creanțe vor putea recupera de la debitorii consumatori maximum dublul sumei plătite pentru creanță, iar debitorii se vor elibera de datorie dacă plătesc cesionarului dublul sumei cu care creanța a fost cumpărată.
Băncile, BNR și Fondul Monetar Internațional au criticat inițiativa, considerând că va genera mai multe credite neperformante la nivelul sistemului bancar, pentru că firmele de recuperare nu vor mai dori să le cumpere în aceste condiții. Cesiunea de creanțe a fost principalul instrument prin care băncile au redus rata creditelor neperformante de la un nivel de vârf de 22% în 2013 la circa 6% în martie 2018 – cu mențiunea că cele mai multe împrumuturi vândute de bănci erau aferente companiilor. În perioada 2015-2017 băncile din România au vândut împrumuturi neperformante de 8,5 miliarde de euro (circa 38 de miliarde de lei), fiind de departe cea mai mare piață din regiune pentru acest tip de tranzacții. În primele trei luni ale anului instituțiile de credit au vândut împrumuturi de 881 de milioane de euro.
Pentru proiectul care, în forma adoptată de Senat, elimină caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing, obligând băncile să apeleze la instanță pentru a verifica dacă există clauze abuzive înainte de a se putea începe executarea silită, Guvernul nu a dat o opinie.
Revenind la Planul național de adoptare a euro, dintre măsurile ce vizează sectorul financiar bancar, Guvernul este trecut responsabil pentru evitarea celor care ar conduce la creșterea expunerii băncilor pe sectorul guvernamental, în condițiile în care multe instituții bancare sunt deja la limita de expunere pe titluri de stat.
Tot Guvernului, dar împreună cu BNR, îi revine responsabilitatea și pentru evitarea programelor “riscante”, precum “Investește în tine”, care acordă garanții de stat pentru credite de consum acordate pentru o plajă extrem de largă de destinații.
Cerințele de capitalizare adecvată a băncilor și cele privind lichiditatea au responsabil banca centrală.
Tot BNR va avea responsabilitatea elaborării unei “Strategii de dezvoltare a sectorului bancar românesc 2019-2025”, deasemenea înainte de intrarea în mecanismul ERM II.
Potrivit motivației prezentate în Planul național de adoptare a euro, în ultimul deceniu, sectorul bancar a devenit tot mai mic (fiind pe ultimul loc în UE ca pondere a intermedierii raportate la PIB), cu rol modest în susținerea creșterii economice și finanțând cu precădere sectorul guvernamental și sectorul populației. Incluziunea financiară are la rândul său spațiu de ameliorare. “În perioada menționată, ne așteptăm la schimbări semnificative în sectorul bancar românesc urmare: aderării la Uniunea Bancară, consecințelor procesului de re-reglementare pe plan internațional, consolidării prezenței fintech-urilor, majorării riscurilor cibernetice, eficienței operaționale mai scăzute în rândul anumitor categorii de instituții de credit etc. Sunt provocări pe care băncile ar putea avea dificultăți în a le gestiona, așa cum rezultă și din răspunsurile la chestionarele trimise periodic conducătorilor de bănci din România însărcinați cu gestionarea riscurilor”, se arată în document.
În consecință, precizează acesta, o strategie de dezvoltare a sectorului bancar ar avea ca scop să ofere o orientare pentru a face față acestor provocări și de a stimula creșterea gradului de intermediere și de incluziune financiară, acoperind și domeniile rezoluției bancare, reglementării și supravegherii prudențiale sau infrastructurii sistemelor de plăți.
Planul include și alte măsuri privind sectorul bancar, conform recomandărilor din Raportul de convergență al BCE.
Sunt vizate în special măsurile prevăzute în ”Basel Core Principles for Effective Banking Supervision” din cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar din România, realizat în perioada 2017-2018 de către FMI și Banca Mondială (FSAP 2018). Astfel:
Măsuri privind supravegherea sectorială:
- asigurarea consistenței și obiectivității procesului de evaluare SREP (Supervisory Review and Evaluation Process)
- îmbunătățirea instrumentelor de supraveghere prin incorporarea unor abordări proactive (de ex instrumente de testare la stres de tip bottom-up) și a unor evaluări tematice
- întărirea guvernanței corporative (numărul de membrii independenți din consiliile de administrație, periodicitatea schimburilor între BNR și membrii consiliilor)
- revizuirea și amendarea regulamentelor care nu sunt guvernate de armonizare în UE (de ex. tranzacțiile cu părți terțe) într-o manieră mai prudentă
- adoptarea Principiilor pentru Infrastructurile Pieței Financiare (PFMI) și formalizarea și întărirea cooperării între BNR și ASF în supravegherea Depozitarului Central al BVB
- investiții în personal înalt calificat în domeniul IT, în special în aria rezilienței cibernetice, și implementarea unei metodologii formale de management al proiectelor
- adresarea lacunelor din cadrul de prevenție AML/CFT (Anti-Money Laundering and Combating the Financing of Terrorism), inclusiv în ceea ce privește persoanele expuse politic (PEP) și transparența entităților; evaluarea și eliminarea riscurilor din acest domeniu
Măsuril privind administrarea crizelor și rezoluție bancară:
- pregătirea unui exercițiu de simulare interinstituțional care să includă BNR, ASF, Ministerul Finanțelor Publice și Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare - FGDB (instituții responsabile:cele menționate);
- introducerea unei exceptări de la legea achizițiilor publice pentru scopurile rezoluției bancare;
- includerea ofițerilor MFP cu atribuții în rezoluția bancară sub prevederile protecției legale personale;
- asigurarea faptului că interesele României sunt adresate în cadrul planurilor de redresare și rezoluție în cazul subsidiarelor românești ale băncilor cu capital străin;
- diversificarea politicii investiționale a FGDB și stabilirea procedurilor operaționale cu BNR care să permită FGDB să aibă conturi la BNR și să încheie tranzacții repo;
- finalizarea și implementarea unei scheme de asistență privind lichiditatea de urgență (Emergency Liquidity Assistance) și a prevederilor privind asistența lichidității în valută;
Este prevăzută, de asemenea, conformarea cadrului de rezoluție bancară la schimbările aduse de intrarea în Uniunea Bancară (ex: amendarea legislației naționale relevante în materie, schimbarea modalității de desfășurare a unora dintre activitățile aferente rezoluției bancare, operarea transferului contribuțiilor colectate la fondul de rezoluție bancară etc.), precum și necesitatea reformării fondului de garantare pentru IMM.
Evaluarea cuprinzătoare nu va viza doar Banca Transilvania, BCR și BRD, ci și toate băncile de stat și cele de importanță sistemică
Draftul Planului național de adoptare a euro menționează că aderarea la Uniunea Bancară nu reprezintă, conform legislației europene, o pre-condiție necesară pentru aderarea la zona euro, ci are loc automat, în momentul în care un stat devine membru al zonei euro. Totuși, se arată în domcument, în mod practic, s-a demonstrat că aderarea prin mecanismul de cooperare strânsă, anterior intrării în zona euro, poate fi solicitată de către BCE ca un pas premergător aderării la mecanismul ERM II, așa cum a fost cazul recent al Bulgariei.
În cazul României, cel mai probabil BCE va prelua sub supraveghere directă, conform criteriilor de determinare a caracterului semnificativ ale BCE, primele trei bănci ca active la nivel de sistem (în prezent Banca Transilvania, BCR și BRD, ultimele două fiind deja supravegheate de BCE la nivel consolidat).
Deși evaluarea cuprinzătoare efectuată de BCE s-ar derula numai asupra acestor trei instituții, totuși, pentru a avea o imagine de ansamblu corectă și comparabilă asupra sănătății băncilor care vor rămâne în sarcina exclusivă de supraveghere microprudențială a BNR, Planul național de adoptare a euro propune extinderea eșantionului de bănci supuse evaluării cuprinzătoare, astfel încât să includă toate băncile de importanță sistemică la nivelul sectorului bancar românesc (conform metodologiei ABE), precum și toate băncile cu capital majoritar de stat.
Potrivit Planului, intrarea în Uniunea Bancară prin mecanismul de cooperare strânsă va impune:
- adoptarea unei decizii la nivel politic privind aderarea României la Uniunea Bancară prin mecanismul de cooperare strânsă, anterior aderării la zona euro
- stabilirea unei date preconizate pentru intrarea în mecanismul de cooperare strânsă
- elaborarea propunerii de proiect de modificare a cadrului legislativ național relevant, prin care să se acorde puterea decizională către BCE în ceea ce privește entitățile care vor intra sub supravegherea directă a acesteia (conform Regulamentului UE Nr 1024/2013)
- trimiterea oficială către BCE a solicitării de intrare în mecanismul de cooperare strânsă
- derularea exercițiului de evaluare cuprinzătoare a instituțiilor de credit din România în condițiile și la termenele convenite de comun acord cu BCE
