Robustețea sectorului bancar, absorbția problemelor de lichiditate ale clienților, consolidarea creditării pe baze durabile, accelerarea digitalizării și o creștere puternică a economisirii sunt punctele forte ale sectorului bancar din România, arată o notă a Federației Bancare Europene.
Prin scăderea înregistrată în cursul anului 2023, rata creditelor neperformante raportate la nivelul sistemului bancar romanesc a consemnat un minim istoric de la data implementării metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE) pentru determinarea acestui indicator (2014), potrivit unei note a BNR, scrie Hotnews.ro
Țările care au cunoscut cea mai mare contracție în termeni absoluți a numărului instituțiilor de credit au fost Germania (-63) și Austria (-22), urmate de Finlanda (-19), Italia (-18) și Polonia (-17). Doar în 5 state numărul băncilor a crescut: Spania (+2), Luxemburg (+1), Grecia (+1), Estonia (+1) și Slovenia (+1), mai arată nota citată.
Sectorul bancar românesc a continuat tendința de îmbunătățire a condiției sale financiare, în pofida provocărilor generate de contextul macroeconomic și geopolitic dificil al anului 2023, arată o notă a BNR transmisă marți.
Indicatorii de solvabilitate s-au menținut peste cerințele prudențiale aplicabile, valoarea acestora fiind superioară mediei europene, respectiv 22,3%, față de media UE de 19,9% în septembrie 2023.
Lichiditatea s-a îmbunătățit față de anul 2022, poziționându-se de asemenea peste valorile caracteristice sectorului bancar din UE. Creșterea înregistrată de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR –Liquidity Coverage Ratio) a fost semnificativă (281% la finele anului 2023, față de 209% în 2022), nivelul indicatorului depășind cu mult limitele reglementate (100%) și pe cele ale mediei europene (160,7% la septembrie 2023, ultima dată disponibilă).
Raportul dintre credite și depozite se menține la un nivel optim, de 67,8% în decembrie 2023. Indicatorii pe baza cărora se evaluează calitatea creditelor acordate au cunoscut, de asemenea, o dinamică pozitivă, în pofida unor influențe semnificative asupra capacității de plată a debitorilor.
Rata creditelor neperformante (2,3%, decembrie 2023) și gradul de acoperire cu provizioane (65,5%, decembrie 2023) plasează sectorul bancar românesc într-o categorie de risc scăzut la nivelul UE.
CITEȘTE ȘI SCRISOARE a consultanților fiscali către Iohannis: Proiectul lui Ciolacu și Ciucă privind evaziunea este interpretabil și plin de erori. Probleme de logică și contradicții: lovește contribuabilii de bună credințăPrin scăderea înregistrată în cursul anului 2023, rata creditelor neperformante raportate la nivelul sistemului bancar romanesc a consemnat un minim istoric de la data implementării metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE) pentru determinarea acestui indicator (2014).
Toate aceste performanțe inregistrate la nivelul sistemului bancar au contribut la cresterea ratingului de tara si implicit, la un acces mai ușor și costuri mai mici pentru împrumuturile externe ale statului român, mai spun oficialii Băncii Centrale.
Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să se consolideze, indicatorii privind eficiența utilizării capitalurilor și a activelor fiind de 20,4% (ROE), respectiv de 1,8% (ROA) la finele anului 2023, peste nivelurile din anul anterior (16,4%, respectiv 1,5%, decembrie 2022).
Creșterea profitului a fost susținută și de investițiile băncilor în digitalizare. Pe lângă consolidarea sistemului bancar, procesul de digitalizare a permis un acces crescut al clienților la produsele și serviciile bancare prin utilizarea canalelor digitale.
În categoria modificărilor structurale, este de menționat și faptul că băncile cu acționariat majoritar autohton au continuat să-și întărească poziția în cadrul sectorului bancar, ajungând să dețină la finele anului 2023 peste 34% din activele bancare agregate la nivel de sistem. O contribuție la consolidarea acestei poziții a avut-o și procesul de achiziții și fuziuni consemnate în ultimii ani pe piața bancară.
Toate aceste evoluții pozitive ale sistemului bancar, într-un context macroeconomic și geopolitic incert, marcat de persistența unor dezechilibre, au demonstrat reziliența sistemului bancar românesc, aspect menționat și în declarația de presă a reprezentanților FMI, publicată la finalul misiunii FMI din luna ianuarie a.c., potrivit căreia sistemul bancar menține poziții solide de capital, lichiditate și profitabilitate.