Membrii Comitetului Național de Supraveghere Macroporudențială au luat în discuție plafonarea la 50% din venituri a gradului de îndatorare al consumatorilor la creditele contractate de la bănci sau alte instituții de creditare. Informația a fost confirmată de ministrul Finanțelor, Eugent Teodorovici, după ce Profit.ro a relatat că în Banca Națională a României se discută de mai bine de 9 luni despre posibilitatea limitării creditului de consum, având în vedere avântul acestuia din ultima perioadă.
Mișcarea a fost anunțată de Profit.ro din luna septembrie.
Comitetul Național de Supraveghere Macroporudențială este prezidat de Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și îi are ca membri pe viceguvernatorii băncii centrale, ministrul Finanțelor și secretarii de stat din ministerul coordonat de acesta, precum și pe președintele și vicepreședinții ASF.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Este unul dintre subiectele de pe agendă, dar nu s-a luat nicio decizie. A rămas să discutăm la nivelul Ministerului Finanțelor și Guvernului să vedem care este punctul nostru de vedere vis-a-vis de acest subiect (...) Este o primă propenere în cadrul comitetului, dar la nivelul Ministerului Finațelor Publice analizăm care sunt argumentele pro și contra, iar apoi la nivelul Guvernului vom avea o poziție pentru comiteul de supraveghe macroprudențială”, a declarat Teodorovici, întrebat dacă comitetul a discutat despre limitarea gradului de îndatorare a populației la 50% în cazul creditelor.
Personal, ministrul Finanțelor s-a pronunțat însă împotriva limitării gradului de îndatorare a populației.
”După cum a spus și unul din participanții la discuție, crediterea înseamnă satisfacerea imediată a unei nevoi viitoare și, atunci, o piață fără creditare practic nu are toate elementele pentru a fi o piață. Trebuie să lăsăm populația să apeleze la astfel de instrumente de creditere pentru nevoile pe care le au (...) Nu susțin o limitare, vedem, analizăm, dar nu împărtășesc astăzi această idee de a limita - de a fi poate mai atenți, e în regulă -, dar să nu limitezi sau chiar să ceri foarte multe condiții când o persoană se îndatorează”, a precizat ministrul Finanțelor.
Acesta a adăugat că a convenit cu Guvernatorul BNR să aibă o întâlnire săptămâna viitoare, prilej cu care vor aborda și subiecte precum creșterea inflației sau a Robor. Teodorovici nu a putut preciza dacă la întâlnire va participa și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, sau premierul Viorica Dăncilă.
Profit.ro a relatat anterior că șeful supravegherii din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză, spune că în banca cetrală se discută de mai bine de 9 luni despre posibilitatea limitării creditului de consum, având în vedere avântul acestuia din ultima perioadă. Cinteză este primul oficial care înaintează și o valoare exactă și spune că gradul de îndatorare, respectiv raportul dintre venitul net eligibil al clientului și rata creditului, nu ar trebui să depășească 53%.
“Anul viitor s-ar putea să apară necazuri din cauza creșterii creditului de consum, asupra căruia noi am discutat intens. Am avut destule convorbiri cu unii președinți de bancă și în special cu Asociația Română a Băncilor (ARB) și cred că am asistat la o creștere peste limitele așteptate de noi, creștere datorată unui nivel de dobândă mic. Acum, că ROBOR a început să crească și mai crește și cursul, probabil că vor începe să apară creditele neperformante, deși nu vor fi de natura celor din 2009”, a declarat Cinteză, la Forumul Bancar organizat de Piața Financiară, explicând premisele de la care pornește BNR.
Concret, directorul Direcției supraveghere din Banca Națională spune că au fost redactate studii în ceea ce privește nivelul optim de îndatorare, că problema a fost discutată și în ultima ședință a Consiliului de Admnistrație al BNR și că în următoarea perioadă se va trece, cel mai probabil, la o limitarea a gradului de îndatorare, undeva în jurul nivelului de 50%.
În prezent, există pe piață bănci de dimensiuni importante care acceptă un grad de îndatorare de până la 70%, ceea ce înseamnă că 70% din veniturile nete eligibile ale clienților sunt folosite la plata ratei.
“Noi, ca supraveghetor, trebuie să ținem cont de aceste aspecte și am avertizat din timp că creșterea prea rapidă, mai ales a creditului de consum, poate genera necazuri. Acesta a fost și motivul pentru care noi, ca Direcție de supraveghere, am cerut Direcției de stabilitate financiară să analizeze posibilitatea introducerii unui nou indicator de care va trebui să țină cont băncile: debt to income. După calculele făcute de Direcția stabilitate, acesta fiind motivul pentru care la unele bănci am luat normele de creditare și am sfătuit să reducă puternic indicatorul, a rezultat un debt to income acceptabil cam de 53%, deci dacă în final Consiliul de Administrație... Problema se discută de multă vreme, de 9 luni... dacă CA va accepta, băncile vor fi obligate să ia măsuri. S-a discutat și în ultima ședință a Consiliului de Stabilitate Financiară. S-au cerut niște calcule suplimentare și este posibil să luăm o decizie”, a mai spus Cinteză.
“Finanțarea acordată populației a depășit de câteva luni nivelul de semnal. Băncile acordă credite de consum în baza propriilor norme. BNR este doar notificată. Sunt instituții de credit care merg cu gradul de îndatorare până la 60-65, chiar 70% la sută, motivând că aceste împrumuturi sunt acordate persoanelor cu venituri mari ale căror venituri disponibile rămân semnificative chiar și după plata ratelor. Studiile noastre arată, însă, că persoanele cu venituri mari nu se comportă diferit de cele cu venituri mai mici, în cazul apariției unor situații de stress”, declara atunci Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR.
Potrivit unei prezentări a acestuia, nivelul creditului pentru populație se apropie de pragul maxim de la care BNR consideră că expunerea este periculoasă. În aceste condiții, explică oficialul BNR, apar riscuri atât pentru debitori, cât și pentru stabilitatea financiară și economică.
BNR arăta, într-un raport mai vechi, că un grad de îndatorare sustenabil este în jurul a 35%, pe care se pare că îl vizează acum. Florian Neagu arată că banca centrală este îngrijorată nu numai de ritmul de creștere al creditului, dar și de efectele majorării ratelor de dobândă asupra unor categorii de debitori.
BNR a început să iasă public cu avertismente privind creșterea îndatorării populației în primăvara acestui an. Oficialii băncii centrale au venit și cu poziții critice privind programul cu garanții de stat Prima Casă, care a ajuns să reprezinte cea mai mare parte din piața de credite ipotecare și principala sursă de creștere a creditului, în general, pentru bănci în ultimii ani. Membrii Consiliului de Administrație al BNR au discutat, în aprilie, de introducerea unor măsuri macroprudențiale pentru a contracarea o creștere dezechilibrată a creditului.
După intrarea în Uniunea Europeană, BNR a schimbat reglementarea prudențială astfel încât băncile să aibă o libertate mai mare în a-și stabili standardele de creditare. Gradul de îndatorare, calculat ca raport între rata lunară și venitul disponibil, a crescut astfel de la un nivel de sub 50%, la niveluri reale de peste 90% în unele cazuri, în condițiile în care băncile dădeau credite cu dobânzi introductorii pe perioadă fixă, astfel încât debitorii să se califice pentru sume mai mari.
După declanșarea crizei, BNR a schimbat regulile, solicitând ca la calculul scoringului clienților să fie luată în seamă, printre altele, și variația cursului de schimb. Totodată, a redus perioada maximă pe care pot fi acordate credite de consum la 5 ani.
