Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”
Parlamentul European a adoptat, după mai mulți ani de discuții, noua Directivă privind creditele de consum. Aceasta vine să înlocuiască Directiva 2008/48 pe aceeași temă, care a fost transpusă în legislația românească prin OUG 50/2010, prilej cu care au fost transparentizate dobânzile la credite și au fost stârnit multe dezbateri, precum și un val de indignare la adresa băncilor, tradus mai târziu în litigii în instanțe.
OUG 50/2010 a fost modificată în mai multe rânduri și în 2016 a fost introdusă o legislație distinctă pentru creditele ipotecare (OUG 52/2016), astfel că OUG 50 se aplică doar creditelor de consum.
În doi ani ar trebui să fie adoptată o nouă lege și în trei ani ar trebui să intre în vigoare, conformă cu noua directivă.
Directiva se aplică creditelor de până la 100.000 de euro (față de 75.000 de euro în legislația curentă), fără garanții ipotecare și a fost adoptată cu 608 voturi în favoare, 8 împotrivă și 15 abțineri.
Printre noutăți se numără, printre altele, obligația ca țările să prevină costurile excesive cu dobânzile, inclusiv prin plafonarea acestora, obligații mai stricte de informare pre-contractuală, dar și de evaluare a bonității, care să prevină îndatorarea prea ridicată a debitorilor, precum și o publicitate precaută și cu multe avertismente cu privire la riscurile creditelor.
Retailerii (online) care vând produse în rate, dar și platformele de crowd-funding vor intra sub obligațiile noii reglementări.
La procesul de fundamentare a noii directive a contribuit și Asociația CREDERE, care a realizat studiul pentru România, la solicitarea Finance Watch Bruxelles, în care descoperise nereguli în piața creditelor de consum, inclusiv costuri foarte ridicate practicate de unele instituții financiare nebancare sau ambigue în cazul unor bănci, dar mai ales lipsa de informare înainte de semnarea contractelor.
Evaluarea bonității
Creditorii vor trebui să facă o evaluare detaliată a bonității consumatorului înainte de acordarea împrumutului, în interesul consumatorului și pentru a preveni practicile iresponsabile de creditare sau supra-îndatorarea.
„Este important, mai ales pe o piață a creditelor în expansiune, ca creditorii să nu se lanseze într-un proces iresponsabil de acordare de împrumuturi și să nu ofere credite fără evaluarea prealabilă a bonității. Statele membre ar trebui să efectueze supravegherea necesară evitării unui astfel de comportament al creditorilor și să stabilească modalitățile necesare pentru sancționarea unui astfel de comportament”, se arată în preambulul directivei.
Informațiile pe baza cărora se face evaluarea se referă la veniturile și cheltuielile consumatorilor, precum și la alte aspecte financiare și economice. Aceste date, pe baza cărora se face evaluarea, trebuie să fie în acord cu natura, durata, valoarea și riscurile creditului.
Datele verificate de creditor pot include dovezi ale veniturilor și ale altor surse de rambursare, ale activelor și pasivelor financiare, precum și ale altor angajamente financiare. Acestea pot fi obținute din surse interne, de la debitor sau din surse externe și din baze de date. Rețelele de socializare nu sunt considerate surse externe în sensul prezentei directive.
Informațiile privind bonitatea debitorului trebuie să fie păstrate de creditor pentru a putea fi verificate ulterior. Creditorul nu are dreptul să modifice sau să anuleze contractul de credit pe motiv că evaluarea bonității a fost evaluată incorect, afară de cazurile în care clientul a furnizat el cu bună știință informații incomplete sau false.
În cazul în care evaluarea bonității se face automat, cum se întâmplă tot mai mult în prezent, mai ales în cazul creditelor de consum, debitorul are dreptul să ceară și o intervenție umană, prin care să-i fie explicat ”clar și ușor de înțeles” procesul de evaluare a bonității, inclusiv riscurile provenite din prelucrarea automată a datelor cu caracter personal.
În situația în care solicitarea de credit este respinsă, debitorul are dreptul să solicite o reexaminare a evaluării bonității, din partea unui angajat al creditorului (adică nu de către robot) și să primească explicații.
Atunci când cererea de credit este respinsă, creditorul are obligația de a-l informa rapid pe client și de a îl îndruma către servicii de consiliere în materie de îndatorare.
Statele sunt obligate să ofere acces transfrontalier la bazele de date de credit, astfel încât să poată fi evaluată bonitatea creditorului, indiferent de creditorul din UE la care aplică. Creditorii trebuie să fie supravegheați de autoritățile naționale competente pentru a avea acces la bazele de date, publice sau private.
Dobânda variabilă
În cazul creditelor cu dobândă variabilă, creditorul trebuie să comunice cu suficient timp înainte orice modificare a ratei, înainte ca aceasta să intre în vigoare.
În România, circa 9 din 10 contracte de credite de consum încheiate cu băncile au dobânzi fixe.
Plafonarea dobânzilor, limitarea comisioanelor
Directiva prevede că statele membre introduc măsuri, cum ar fi plafoanele, „pentru a preveni abuzurile în mod eficace și pentru a se asigura că nu se pot percepe consumatorilor rate ale dobânzii aferente creditului, dobânzi anuale efective sau costuri totale ale creditului pentru consumator excesiv de ridicate”.
De asemenea, statele pot interzice sau limita anumite taxe sau comisioane.
„Un astfel de sistem de plafonare s-a dovedit util pentru protejarea consumatorilor împotriva ratelor excesiv de ridicate ale dobânzii aferente creditului, ale dobânzii anuale efective sau ale costului total al creditului pentru consumator. În acest context, statele membre ar trebui să își poată menține regimul juridic actual. În efortul de a spori protecția consumatorilor fără a impune limite inutile statelor membre, ar trebui să existe măsuri adecvate, precum plafoane sau stabilirea unor limite ale dobânzilor excesive, pentru a se împiedica în mod eficient abuzurile și pentru a se garanta că nu se percep consumatorilor rate ale dobânzii aferente creditului, dobânzi anuale efective sau costuri totale ale creditului excesiv de ridicate”, se arată în preambulul directivei.
Țările vor transmite măsurile luate autorităților europene. Autoritatea Bancară Europeană urmează să întocmească un raport cu privire la plafoanele introduse de fiecare stat membru, precum și la eficacitatea acestora.
Transparența costurilor și informarea
Creditorii trebuie să prezinte costurile totale (dobânda, comisioane, taxe, onorarii pentru intermediari și alte tarife pe care consumatorul trebuie să le plătească în legătură cu creditul), în afară de cele notariale.
Directiva insistă pe o informare temeinică a consumatorilor înaintea semnării contractului, inclusiv cu privire la toate costurile care derivă din acesta, durata creditului, frecvența plăților, condițiile privind rezilierea contractului și rambursarea anticipată.
Consumatorii ar trebui să primească informațiile pre-contractuale nu când semnează contractul, ci cu suficient timp înainte, astfel încât să aibă cum să le analizeze cu atenție și să le înțeleagă. În cazul în care informațiile precontractuale sunt furnizate cu mai puțin de o zi înainte de semnarea contractului, creditorul ar trebui să atenționeze consumatorul, în intervalul cuprins între o zi și șapte zile de la încheierea contractului, despre posibilitatea de a se retrage din contractul de credit.
Totodată, creditorii sau intermediarii de credite trebuie să explice înaintea semnării contractului, gratuit, care sunt efectele acestuia, inclusiv consecințele juridice și financiare care decurg din neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
Când ofertele de preț personalizate au fost făcute cu ajutorul inteligenței artificiale, creditorii trebuie să specifice că datele au fost prelucrate în mod automat.
Publicitate: „Atenție! Banii împrumutați costă bani”
Autoritățile europene vor să „sensibilizeze” consumatorii cu privire la costurile îndatorării și cer ca publicitatea la credite să includă un avertisment clar și vizibil pentru a sensibiliza consumatorii cu privire la costurile îndatorării, utilizând formularea „Atenție! Banii împrumutați costă bani” sau o formulare echivalentă.
Directiva propune și alte restricții pentru reclamele la credite. Spre exemplu, ar trebui interzise reclamele care reprezintă împrumuturile ca pe o soluție pentru îmbunătățirea situației financiare a debitorului sau care menționează că debitorii pot accesa împrumuturile indiferent de istoricul lor de credit. Totodată, statele membre ar putea interzice reclamele care ar putea fi considerate prea riscante pentru consumatori, cum ar fi cele care subliniază ușurința sau viteza cu care un credit poate fi obținut.
Atunci când fac simulări de credit pe site-urile creditorilor, clienții ar trebui să primească încă din primul ecran, indiferent dacă utilizează un dispozitiv mobil sau un desktop, informațiile cheie despre costul creditului, inclusiv dacă dobânda este promoțională și cât este valabilă promoția.
Limita de credit și descoperitul de cont plătit în rate
Creditorul trebuie să informeze consumatorul dacă a depășit limita de credit a unui descoperit de cont pentru mai mult de o lună și să îl îndrume, dacă există, către servicii de consiliere în materie de îndatorare, în cazul în care depășirea liniei de credit se întâmplă regulat.
Debitorul trebuie anunțat cu 30 de zile înainte de către creditor dacă urmează să-i fie anulată sau diminuată depășirea limitei de credit. Totodată, înainte de inițierea procedurii de executare silită, creditorul trebuie să ofere consumatorului, fără costuri suplimentare, posibilitatea de a rambursa cuantumul cu care a fost redusă limita de credit sau valoarea celei anulate. Rambursarea se face în 12 rate lunare egale, la dobânda aplicabilă depășirii limitei de credit.
Rambursarea anticipată rămâne la fel
Directiva prevede că se plătesc comisioane de rambursare anticipată doar pentru creditele cu dobândă fixă. În acest caz, comisionul este de 1% pentru creditele care mai au mai mult de 1 an până la scadență, respectiv 0,5% în rest. Statele pot prevedea că nu se plătește comision dacă rambursările anticipate nu depășesc 10.000 de euro pe o perioadă de 12 luni.
Marii retaileri, incluși în lege
Directiva exclude creditele de la magazin, de tipul „cumpără acum, plătește mai târziu”, cu condiția ca plata integrală să nu fie amânată mai mult de 14 zile. Pentru perioadele mai lungi de timp, magazinele vor fi considerate creditori în sensul directivei și se vor supune acelorași obligații.
„În caz contrar, având în vedere posibilitățile lor financiare și capacitatea lor de a încuraja consumatorii să cumpere în mod impulsiv și, eventual, să se angajeze într-un consum excesiv, astfel de mari furnizori online ar putea să ofere pe scară largă facilități de amânare la plată, fără nicio protecție pentru consumatori, subminând astfel concurența loială cu alți furnizori de bunuri sau prestatori de servicii”, se arată în preambulul directivei.
Spre exemplu, eMag.ro, cel mai mare retailer online din România, permite plata amânată cu 30 de zile pentru cumpărăturile de până la 1.000 de lei, dar și în patru rate, pentru cele de până la 2.000 de lei, oferte cu care ar intra sub incidența directivei.
Și platformele de crowd-funding
Regulile ar trebui să se aplice și platformelor de finanțare participativă sau crowd-funding, în situația în care acestea oferă credite consumatorilor – fie că vorbim de regulile aplicabile creditorilor, fie de cele aplicabile intermediarilor.
Practicile de legare sunt interzise, dar asigurările obligatorii rămân
Directiva interzice practicile de legare a creditelor de alte produse, dar permite gruparea acestora. Spre exemplu, statele membre pot permite creditorilor să oblige consumatorul să aibă o poliță de asigurare pe care o consideră necesară creditului. Pe de altă parte, consumatorul ar trebui să aibă posibilitatea de a-și alege propriul furnizor de asigurări. Clienții ar trebui să aibă cel puțin trei zile la dispoziție pentru a compara ofertele asigurătorilor.
Dreptul de a fi uitat pentru pacienții oncologici vindecați
Persoanele care au suferit de cancer și s-au vindecat vor beneficia de dreptul ca acest detaliu din istoricul lor medical să nu fie dezvăluit firmelor de asigurări după o anumită perioadă. Astfel, argumentează inițiatorii, acești consumatori ar beneficia de un tratament mai echitabil în ceea ce privește cuantumul primelor de asigurare și de un acces mai facil la credite. Perioada de la încheierea tratamentului oncologic și momentul în care consumatorul ar putea beneficia de această prevedere nu trebuie să depășească 15 ani, arată directiva.
Restanțe și măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare
Creditorii trebuie să ofere măsuri rezonabile de restructurare a datoriilor persoanelor ajunse în dificultate înainte de a trece la executarea silită. Aceștia trebuie să evalueze situația personală a consumatorilor.
Printre măsurile de restructurare oferite se numără refinanțarea totală sau parțială a unui contract de credit sau modificarea condițiilor creditului, prin: prelungirea duratei contractului de credit; modificarea tipului de contract de credit; amânarea plății ratelor, integral sau parțial, pentru o anumită perioadă; reducerea ratei dobânzii aferente creditului; oferirea unei perioade fără plăți; rambursări parțiale; conversii valutare; iertarea parțială de plată și consolidarea datoriei.
Măsurile de restructurare se pot face fără reevaluarea bonității clientului, cu condiția ca valoarea totală care trebuie plătită de consumator să nu crească semnificativ după modificarea contractului.
Prevederile privind tratamentul debitorilor în dificultate sunt expuse deja în Directiva 2021/2167 și au fost preluate într-un proiect de transpunere prin care sunt extinse în legislația românească atât la creditele ipotecare, cât și la cele de consum.
Penalități la credite
Directiva mai prevede că statele pot limita costurile impuse de creditori consumatorilor la nivelul cuantumului necesar pentru a acoperi costurile suportate de creditor ca urmare a nerespectării obligațiilor de plată.
Atunci când statele membre permit creditorilor să impună consumatorului costuri suplimentare în caz de nerespectare a obligațiilor de plată, statele membre respective plafonează costurile în cauză, mai prevede directiva.
Autoritățile pot retrage produsele de credit în cazul în care o astfel de decizie este justificată, mai arată directiva.
Norme de conduită
Creditorii și intermediarii de credit trebuie să aibă norme de conduită și să acționeze cu onestitate, corectitudine, transparență și profesionalism și să țină seama de interesele consumatorilor atunci când fac produsele de credit, le fac publicitate, prestează servicii de consiliere, acordă împrumuturi și derulează contractele de credit.
Cerințe pentru personal
Personalul creditorilor și intermediarilor de credit trebuie să aibă un nivel adecvat de cunoștințe și competență în legătură cu procesul de creditare, de consiliere, precum și în legătură cu drepturile consumatorilor.
Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime cu privire la cunoștințele și competența personalului creditorilor și al intermediarilor de credit și să se asigure că autoritățile competente verifică aceste competențe pe baza dovezilor furnizate de profesioniști.
Educația financiară
Statele, împreună cu părțile relevante, inclusiv organizațiile de consumatori, trebuie să promoveze măsuri de educare financiară a consumatorilor, îndeosebi cu privire la contractele de credit.
„Consumatorilor le sunt furnizate informații clare și generale cu privire la procedura de acordare a creditelor pentru a îi ghida pe consumatori, mai ales pe cei care contractează un credit de consum pentru prima oară și în special dacă acest lucru se realizează prin intermediul instrumentelor digitale”, se arată în directivă.
