Dacă a fost vreodată un nou boom al creditării în perioada de după criză, acesta pare că s-a stins în 2019. Datele BNR arată pentru prima jumătate a anului o încetinire a ritmului de creștere a creditului undeva în jurul ratei inflației. Chiar și împrumuturile pentru locuințe, cele care au susținut creditarea în ultimul deceniu, prin programul Prima Casă, sunt pe o dinamică în scădere.
Ritmul de creștere a creditului către persoane fizice s-a înjumătățit în primele șase luni din 2019, comparativ cu prima jumătate a anului trecut, în timp ce creditarea companiilor s-a menținut pe o tendință de ușoară revenire. Piața bancară a fost afectată de limitarea gradului de îndatorare începând cu acest an pentru împrumuturile pentru persoanele fizice, dar și de taxa pe active, introdusă cu Ordonanța 114/2018.
Datele prezentate mai jos sunt nominale, adică neajustate cu rata inflației. Prețurile de consum au crescut cu 3% în iunie 2019 față de decembrie, în timp ce prețurile în iunie 2018 față de decembrie 2017 au fost cu 2,4% mai mari.
Consumul arde mai încet, robinetul de credite imobiliare se strânge
Banca Națională a României a impus o limită de 40% pentru gradul de îndatorare în cazul creditelor acordate populației începând cu acest an, pentru prima oară de după 2007, după ce a considerat că viteza de expansiune a împrumuturilor în rândul populației e prea ridicată, în special în rândul persoanelor cu venituri mici. După jumătate de an, primele rezultate par să apară. Ca întotdeauna, însă, corelația s-ar putea să nu implice o cauzalitate directă.
Soldul creditului acordat populației a crescut cu 3,1% sau 4,1 miliarde de lei în iunie la 137,1 miliarde de lei față de finele trecut. Dinamica este în scădere față de prima jumătate din 2018, când creditul creșterea cu 5,3% sau 6,4 miliarde de lei. Totodată, soldul exprimat în lei este influențat (în sus) și de deprecierea monedei naționale cu circa 1,5% în fața euro comparativ cu finele lunii decembrie, ceea ce a dus la creșterea soldului exprimat în lei a împrumuturilor în valută. Circa 26% din creditul acordat persoanelor fizice este în valută, în scădere în ultimii ani, pe măsură ce împrumuturile în lei au devenit, practic, singurele disponibile în piață și au depășit, în iunie, pragul de 100 de miliarde.
Și ritmul creditării în lei s-a redus considerabil la 5,7% în primele șase luni din acest an (soldul a crescut cu aproape 5,5 miliarde de lei), față de 10,8% în aceeași perioadă din 2018 (sold în creștere cu 8,7 miliarde de lei).
Creditul de consum a crescut, pe sold, cu 2,1% sau 1,2 miliarde de lei la 58,9 miliarde de lei la șase luni, ritm considerabil mai redus față de cel de 5,2% sau 2,8 miliarde de lei din prima jumătate a lui 2018. Scăderea de viteză e și mai vizibilă pe componenta în lei, unde ritmul a scăzut de la 9,6% (+3,8 miliarde de lei) în prima jumătate a anului trecut la 4% (+1,8 miliarde de lei) în perioada corespondentă din acest an.
Creditul pentru locuințe are o aterizare ceva mai lină, cu o rată de creștere a soldului de 4,1% (+3 miliarde de lei) la 76,5 miliarde de lei, față de 5,6% (+3,7 miliarde de lei) în prima jumătate a anului trecut. Pe de altă parte, dacă analizăm doar evoluția creditului de locuințe în lei, singurul care generează fluxuri noi, atunci scăderea dinamicii în intervalul menționat este mai pronunțată la 7,7% (+3,7 miliarde de lei la 52,5 miliarde de lei) față de 12,5% (+4,9 miliarde de lei) în primele șase luni de anul trecut.
Pe de altă parte, creditul în valută nu mai scade cu furia din anii anteriori, când încă se făceau conversii la nivel de portofoliu, mai ales pentru împrumuturile în franci elvețieni. Acum scădere este naturală, la nivelul ratelor de rambursare, la circa 10% pe an. De amintit că îndatorarea populației în valută către bănci era 16 miliarde de euro echivalent în 2012, când Prima Casă era încă pe euro, și acum a ajuns la aproximativ 7,6 miliarde de euro.
Creditul pentru firme e într-o revenire timidă
Oficialii BNR au declarat în mai multe rânduri că băncile ar trebui să reorienteze finanțările către companii. Doar că băncile au ajuns să constate că circa o treime din împrumuturile acordate firmelor înainte de criză nu s-au mai întors în bilanțuri, ceea ce a dus la o scădere a finanțării economiei reale.
Împrumuturile pentru companii sunt în ușoară revenire în ultimii doi ani, mai cu seamă în ultimul an. Acestea se află, în continuare, și în termeni nominali sub nivelul de maxim atins în 2012, după impactul greu al crizei economice, care s-a regăsit în scăderea disciplinei la plată, a creșterii creditelor neperformante și, apoi, în curățarea bilanțurilor prin vânările de portofolii către firme de recuperare.
Soldul creditelor către societățile nefinanciare a crescut cu 3,4% (+3,7 miliarde de lei) în prima jumătate a lui 2018 la 114,4 miliarde de lei, ritm în ușoară creștere față de aceeași perioadă din 2018 de 3,3% (+3,4 miliarde de lei).
În timp ce dinamica creditului în lei s-a înjumătățit la 2,3% (+1,5 miliarde de lei), cea a creditului în valută a crescut simțitor de la 0,7% la 3,3% (+320 de milioane de euro). În ultimul an, ponderea creditului în lei a scăzut ușor (-1,5 puncte procentuale la 59%), ceea ce reprezintă o inversare a tendinței din ultimii 7 ani, când am văzut o creștere a importanței împrumuturilor în monedă națională în total credit. Evoluția recentă ar putea fi pusă pe seama creșterii costurilor de finanțare în lei, dar e posibil să fie influențată și de cererea de credite din partea companiilor exportatoare.
