Excedentul de lichiditate din piața interbancară atinge un nou record în ianuarie, spulberând precedentul maxim atins în decembrie. ROBOR și dobânzile medii la tranzacțiile interbancare au continuat să scadă.
Poziția medie zilnică a sectorului bancar în raport cu banca centrală a fost excedentară cu 60,7 miliarde de lei în ianuarie, față de 44,6 miliarde de lei în decembrie, în creștere cu 36%.
8 noiembrie - Maraton Black Friday
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Excedentul de peste 12 miliarde de euro echivalent este reprezentat de banii depuși de bănci la banca centrală la facilitatea de depozit, unde primesc o dobândă de 6% pe an, cu 1 punct procentual sub rata cheie.
Băncile nu au luat niciun ban în ianuarie de la BNR la operațiuni repo (la 7% pe an) sau de la facilitatea de credit (la 8% pe an), în condițiile în care și băncile mai mici, care nu au o bază mare de depozite de la clientelă, găsesc resurse mai ieftine în piață.
Dobânda medie zilnică la tranzacțiile interbancare a scăzut luna trecută la o medie de 5,76% pe an, față de 6% în ianuarie. Pe baza acestor cotații se calculează indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Pentru calculul IRCC se folosesc datele ponderate zilnic și nu mediile trimestriale ponderate la trimestru, caz în care media tranzacțiilor interbancare ar fi cu foarte mici variații în jurul dobânzii la facilitatea de depozit.
Media ROBOR la 3 luni, care se folosește încă pentru creditele în lei acordate firmelor, respectiv pentru creditele acordate persoanelor fizice înainte de mai 2019 (și pentru care nu s-a făcut trecerea la IRCC), a scăzut din nou în ianuarie la 6,16%, de la 6,25% în luna precedentă, fiind la cel mai redus nivel de după mai 2022. ROBOR a început să crească pe seama inflației din toamna lui 2021 și apoi a accelerat imediat după invadarea Ucrainei de către ruși, până a ajuns la un maxim de 8,11% în octombrie 2022.
Creșterea dobânzilor în 2022 a fost amplificată de deficitul de lichiditate din piața interbancară, care a ținut din martie până în octombrie. Înăsprirea condițiilor financiare are rolul de a frâna inflația și, totodată, un deficit de lichiditate face mai scump finanțabile speculațiile pe creșterea cursului de schimb.
Intrările de bani străini în titlurile de stat românești în lei ar putea explica cel puțin o parte din excedentul de lichiditate. Cu valuta schimbată în lei la BNR, Guvernul bagă bani în piață, în condițiile în care aceste intrări nu sunt sterilizate de către banca centrală – și BNR nu a mai făcut nicio operațiune de atragere depozite din februarie 2022.
Pe de altă parte, o intervenție a BNR pentru protejarea cursului, prin vânzarea de valută, are efectul reducerii excedentului de lichiditate – leii care ajung la BNR dispar.
Excedentul mare de lichiditate este echivalent cu o relaxare a politicii monetare fără a scădea rata cheie. Așa cum remarcau analiștii încă de anul trecut, principala referință în piață a devenit dobânda la facilitatea de depozit.
Analiștii se așteaptă ca BNR să reducă dobânda cheie în lunile următoare, posibil din mai, pe măsură ce inflația continuă să scadă. Rata anuală a inflației a scăzut de la 16,4% în 2022 la 6,6% la finele anului trecut.
