BNR s-a uitat la toate firmele din 2007 până în prezent ca să identifice poveștile de succes, adică firme care au reușit să-și crească sustenabil profitabilitatea, cifra de afaceri, iar indicatorii de lichiditate să fie corespunzători.
„N-am găsit foarte multe: 2.600, cele mai multe fiind IMM-uri”, a arătat Florian Neagu, director al Direcției de Stabilitate la BNR, la o conferință organizată de ING Bank, cu ocazia lansării unui amplu studiu, citat de Hotnews.
Reprezentantul BNR a prezentat 3 lecții pe care le-a învățat de la ele:
1. „Aceste entități sunt conduse de oameni care au studii superioare. Peste 90% din managerii acestor companii au studii superioare. Cred că se simte considerabil. Această educație suplimentară face diferența”.
2. „Aceste firme și-au păstrat bilanțuri în ordine indiferent de faza ciclului economic. Când era creștere semnificativă n-au avut o stare euforică și au consumat tot ce au acumulat în anii anterior. Când a fost faza mai puțin favorabilă n-au bruscat firma și nu au generat probleme și către alți parteneri. Când zic bilanțuri, mă refer la solvabilitate, lichiditate, profituri”.
3. „Când ne-am uitat la aceste povești se succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să le finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor. Rolul acestuia nu e neapărat doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă când lucrurile poate merg bine și tu în euforie poți să iei niște decizii mai puțin prudente. Acest partener te poate ajuta când lucrurile merg mai puțin bine. Te poate ajuta cu sfaturi.”
260.000 sunt firme cu capitaluri negative
„Spiritul antreprenorial în ultimii 30 de ani a fost dinamic. De la aproape 300.000 companii active, care au depus bilanțul la Fisc, în 1994, peste 30 de ani avem mai bine de o dublare a numărului: peste 800.000 entități. Mai este spațiu de îmbunătățire dacă ne uităm la nivel european. România are 52 de firme la 1000 de locuitori. Ne situează mult în spate și față de media europeană care este la 84 de companii”, spune el.
Potrivit reprezentantului BNR, avem un număr mare de firme cu capitaluri negative.
„Asta înseamnă că sunt firme care nu reușesc să aibă capitaluri proprii de minim 200 lei. Pragul este neschimbat din anii ‘90. Din cele 800.000 de companii active, aproape 260.000 sunt cu capitaluri negative. O treime din firmele din economie sunt subcapitalizate. Înseamnă că nu reușesc să îndeplinească această cerință legală de 200 lei”, a explicat Florian Neagu.
În opinia sa, această subcapitalizare cronică are consecințe asupra dezvoltării.
„Dacă ne uităm pe un orizont de 5 ani, reușește firma să iasă din sfera de dimensiune din care s-a născut? Răspunsul este: NU! Unde te naști, acolo rămâi”, afirmă Neagu.
În ultimul deceniu, spune el, a ieși din zona de dimensiune se întâmplă mai rar decât înainte.
„Asta e în strânsă legătură cu partea de subcapitalizare. 64% din firmele care nu reușesc să îndeplinească cerința de 200 lei sunt în această situație de mai bine de 10 ani. Te întrebi: Cum poți să trăiești ca firmă? Îți trebuie un an ca să ieși din piață, în teorie. Așa se întâmplă în procesul de asanare al oricărei economii. Un an îți trebuie”, a explicat el.
În cazul nostru, afirmă Neagu, majoritatea entităților care trăiesc cu capital negativ, trăiesc în această stare mai bine de 10 ani.
„Cum poți să-ți duci business-ul în această stare? Cel mai probabil nu putem vorbi de o dezvoltare, mai mult de subzistență. Dacă ne uităm dacă aceste companii generează vulnerabilități în cadrul economiei, vedem că o parte importantă din plățile restante (facturi plătite), pe acest canal provin. Din partea firmelor cu capital negativ. Disciplina la plată în economie este afectată semnificativ pe acest canal”, a mai arătat reprezentantul BNR.
Multe firme cu capital negativ au profit
De asemenea, a mai afirmat că multe din aceste firme cu capitaluri negative au profit.
„Legea spune clar: în momentul în care ai profit, îți folosești aceste resurse pentru a-ți capitaliza firma și a aduce-o la pragul minim de 200 lei. Multe din asemenea antități obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende, decât să-și consolideze entitatea”, a mai spus el.
Dacă proprii acționari/asociați n-au încredere în acea entitate, spune Neagu, um să te aștepți ca o bancă, IFN sau alt creditor să aibă încredere să te ajute, să-ți sprijine activitatea?
„Există o legătură între gradul de subcapitalizare al economiei și cel mai redus grad de intermediere financiară din Europa”, apreciază directorul direcției de Stabilitate din BNR.
Firmele se finanțează în principal prin credite comerciale
„Pe primul loc, de departe, este finanțarea prin credite comerciale. Uitându-ne în profil european, suntem țara care se finanțează cel mai mult pe acest canal. Firmele din România apelează, de departe, cel mai mult la finanțare prin credite comerciale comparativ cu toate celelalte. Să te finanțezi de la acționari/asociați, e pe locul 3, după creditele interne. E sustenabilă această manieră de a-ți conduce business-ul? Dezvoltă afacerea într-una de succes?”, a declarat Florian Neagu.
Ela a reamintit că suntem pe ultimul loc la capitolul intermediere financiară, iar la datorii comerciale suntem pe primul loc.
„Dacă auzim că economia a crescut cu 3%, să știți că această valoare nu reprezintă aproape pe nimeni. Dacă ne uităm care firme și-au crecut valoarea adăugată cu 3%, nu găsim aproape pe nimeni. Dacă extindem intervalul la +/-10%, asta înseamnă să ne uităm câte au crescut cu 2,7 – 3,3%, găsim sub 2% din firme. Dacă extindem la +/-50%, găsim 9% din firme. Prin urmare, valoare medie nu reprezintă aproape pe nimeni. Când auzim că economia la nivel mediu a crecut cu 3%, din datele noastre peste 90% au obținut rezultate sub această medie. Rezultatele pe care le avem sunt foarte pozarizate”, a spus el.
Potrivit acestuia, un număr foarte mic de companii generează cea mai mare valoare adăugată.
„Printre aceste companii care reușesc să tragă economia, noi monitorizăm primele 100 de companii de importanță sistemică. Cele mai multe companii de importanță sistemică sunt în faza de maturitate. Peste 10 cel mai probabil o să treacă în faza de triere sau de declin. Avem ce pune în loc peste 10 ani?”, se întreabă reprezentantul BNR.
