Romulus Varga, procuror-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme, a declarat, marți, că prejudiciul calculat în dosarul Hexi Pharma este de 102 milioane de lei, reprezentând contravaloarea achizițiilor de produse biocide neconforme de la Hexi Pharma de către unități sanitare din România. Varga a explicat că persoanele fizice nu se pot constitui părți civile deoarece este imposibil de stabilit o legătură de cauzalitate între o anumită infecție a unui anumit pacient și un anumit produs neconform al Hexi Pharma folosit la un spital.
"Prejudiciul calculat în acest caz (Hexi Pharma, n.r.) este de 102 milioane de lei, care reprezintă contravaloarea achizițiilor de produse biocide neconforme de la Hexi Pharma de către unități sanitare din România. Multe spitale s-au constituit părți civile, unele dintre ele și-au retras constituirea de parte civilă ca urmare a recuperării sumelor de la Hexi Pharma. S-au retras, după declanșarea cercetărilor, în bună măsură, produsele neconforme de la spitale, ca urmare și-au primit banii înapoi, unii și-au retras constituirea de parte civilă. Au fost probleme logistice care țin de gestionarea unei cantități mari de informații, inclusiv fizic, în număr de file, în număr de volume. Am avut un ajutor din partea unor ofițeri de clasă de la IGPR. Cred că am reușit să-l soluționăm (dosarul Hexi Pharma, n.r.) într-un termen rezonabil având în vedere cantitatea mare de date”, a spus Romulus Varga.
Procurorul a mai precizat că, prin rechizitoriu, cheltuielile judiciare stabilite în dosar au fost de aproximativ 245.000 de lei. El a mai spus că valoarea de 102 milioane de lei a prejudiciului stabilit ar putea fi cea finală, deoarece multe spitale și-au recuperat banii, scrie News.ro.
"Cred că ne apropiem de întinderea prejudiciului calculat, cu atât mai mult cu cât deja, în bună măsură, constituirile de parte civilă au fost retrase, și-au recuperat banii multe spitale”, a spus Varga.
Întrebat de ce persoanele fizice, pacienții, nu se pot constitui părți civile în acest caz, procurorul a arătat că e o sarcină imposibilă să stabilești legătura între o anumită infecție a unui anumit pacient și un anumit produs al Hexi Pharma.
"Pentru a stabili legătură de cauzalitate între o anumită infecție a unui anumit pacient și un anumit produs neconform al Hexi Pharma folosit într-un anumit timp la un spital e o sarcină, cred, imposibilă, având în vedere că răspândirea infecțiilor nosocomiale nu ține doar de produsele Hexi Pharma, nu ține doar de dezinfectanți. Sunt foarte mulți factori care au relevanță în materia asta și e greu să desprinzi un anumit flacon de produs și să-l legi de o anumită infecție a unui anumit pacient de la o anumită dată”, a precizat Varga.
Procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat și de ce testele de eficiență au fost făcute atât la Institutul Cantacuzino, cât și la un laborator din străinătate.
"Până la specialiștii din străinătate am făcut constatări cu specialiștii noștri și am stabilit că concentrațiile de substanță activă din rețeta lor nu sunt cele din etichetele produselor și din documentația aferentă produselor, sunt mai mici, asta pe partea de concentrație de substanță activă. Ulterior am mers la Institutul Cantacuzino și am cerut niște teste de eficiență pentru a verifica dacă produsele au eficiența bactericidă, fungicidă, sporicidă, virucidă, pe care pretind că o au. Am putut să facem asemenea teste doar pe anumiți microbi pentru că oferta Institutului Cantacuzino acoperă doar anumiți microbi. Singurul laborator din România care putea să facă testări și pe standardele microbactericid și sporicid era Unilab, dar dintr-un motiiv ce ține de o oarecare legătură, care e de notorietate, între Hexi Pharma și Unilab, am evitat acest lucru, ca urmare am ales un laborator din străinătate", a spus Romulus Varga.
Întrebat cum a ajuns la concluzia că Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, s-a sinucis, anchetatorul a răspuns că acest lucru a rezultat din ordonanța de clasare și din comportamentul lui Condrea de dinainte de accidentul rutier în care și-a pierdut viața.
"Sunt foarte multe elemente ce țin de comportamentul lui, de comunicările pe care le-a avut, de comportamentul în trafic înainte de evenimentul respectiv, de situația specială în care se afla, de stres major cauzat de iminența probabilă a unei măsuri preventive într-o cauză penală. Concubina lui a contestat ordonanța de clasare, s-a respins plângerea ca neîntemeiată, în acest moment, din câte știu, cauza e la judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva rezoluției procurorului”, a mai arătat Romulus Varga.
Procurorii Parchetului instanței supreme au trimis în judecată, luni, la Tribunalul București, dosarul Hexi Pharma, în care firma lui Dan Condrea este acuzată de 340 de infracțiuni de înșelăciune, de uz de fals și de participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
În dosar sunt judecați și Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, precum și Mihail Leva, directorul de producție al companiei, ambii pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată și pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
