Pastila anti-COVID-19 dezvoltată de Merck riscă oare să agraveze pandemia? Mai mulți cercetători afirmă că acest tratament contribuie la apariția unor mutații ale noului coronavirus, cu un risc ce rămâne deocamdată teoretic: apariția unor variante periculoase, informează AFP.
„Tratamentul cu Molnupiravir a lăsat o urmă vizibilă în bazele de date mondiale de secvențiere” a genomului virusului, au concluzionat autorii unui studiu publicat în revista Nature.
Molnupiravir este un tratament dezvoltat de gigantul farmaceutic american Merck (cunoscut sub numele de MSD pe plan internațional), scrie Agerpres.
Lansat pe piață în 2021, Molnupiravir a fost prima pastilă anti-COVID din lume, un succes notabil pentru arsenalul farmaceutic de la acea vreme, care era compus doar din vaccinuri și tratamente ce necesitau o administrare intravenoasă complexă.
Însă Molnupiravir, comercializat sub numele de Lagevrio, a devenit rapid ținta unor critici. Acestea au vizat în parte eficiența sa limitată, mai ales în raport cu cea a marelui său concurent, Paxlovid, dezvoltat de Pfizer, care i s-a alăturat foarte repede pe piață.
Însă modul său de acțiune reprezintă elementul care a provocat cele mai puternice reticențe. Spre deosebire de alte antivirale, precum Paxlovid, pastila Lagevrio acționează inserându-se direct în genomul virusului.
Obiectivul este acela de a declanșa o serie de mutații din ce în ce mai dezordonate, care duc în cele din urmă la dispariția virusului din organism. Însă oamenii de știință au considerat, încă de la lansarea pastilei, că un astfel de mecanism riscă să favorizeze apariția unor virusuri mutante și transmisibile de la un individ la altul.
„Semnătură” specifică
Acest risc a contribuit la o anumită reticență din partea autorităților sanitare, precum FDA din Statele Unite – care a autorizat Molnupiravir doar cu o slabă majoritate a membrilor săi cu drept de vot – și Haute Autorite de Sante (HAS) din Franța, care a respins complet medicamentul produs de Merck.
În acest context se înscrie și studiul publicat luni, după ce popularitatea pastilei Merck scăzuse deja foarte mult din cauza slabei sale eficiențe, deși a rămas încă prescrisă pe scară largă în anumite țări, mai ales în cele în curs de dezvoltare.
Cercetătorii au studiat o vastă bază de date, Gisaid, care adună genomuri ale virusurilor prelevate de la numeroși pacienți din lumea întreagă.
Pentru autorii studiului, concluzia este clară: utilizarea Molnupiravir este asociată cu apariția unor mutații specifice.
Ei au constatat apariția unei „semnături” specifice în momentul în care pastila a început să fie prescrisă în anumite țări. În schimb, semnătura este aproape absentă în zonele lumii în care tratamentul nu a fost aprobat.
Pe scurt, acest tratament „poate da naștere unor virusuri care au suferit mutații într-o manieră notabilă și care rămân viabile, chiar în anumite cazuri transmisibile”, a explicat pentru AFP unul dintre autorii studiului, geneticianul Theo Sanderson.
Concluziile studiului au fost însă respinse de grupul Merck. Potrivit companiei americane, studiul a evidențiat doar o corelație, fără să ateste o legătură de tip „cauză-efect” între tratamentul său și acele mutații.
Autorii studiului s-au bazat pe „asociații de circumstanță”, a declarat un reprezentant al grupului american pentru AFP.
Niciun risc imediat
Rămâne ca studiul să convingă mai mulți cercetători care nu au participat la realizarea sa, așa cum este virusologul Stephen Griffin, care a salutat pentru Science Media Center (SMC) din Regatul Unit o cercetare „bine realizată și de o importanță excepțională”.
La fel ca autorii studiului, el a insistat asupra unui aspect: mutațiile detectate nu par să fie, în sinea lor, deosebit de periculoase sau de contagioase.
„Însă aceste rezultate au implicații importante pentru perioada următoare a pandemiei”, a prevenit Stephen Griffin.
Într-adevăr, orice fenomen care accelerează mutațiile virusului crește pe termen lung riscul de apariție a unor variante mai periculoase sau, așa cum a fost Omicron la apariția sa, mult mai transmisibile decât variantele precedente.
Trebuie oare, în acest context, ca medicii să nu mai prescrie Molnupiravir? Autorii studiului au evitat să se pronunțe în această privință, preferând să rămână pe terenul geneticii și să afirme că această chestiune intră în responsabilitatea autorităților sanitare.
Iar pentru anumiți cercetători, deși noile rezultate reamintesc nevoia de a nu prescrie Molnupiravir în cantități enorme și în toate situațiile, medicii nu ar trebui totuși să renunțe pur și simplu la el.
„Desigur, nu trebuie să iei sistematic Molnupiravir când ești infectat” cu coronavirus, a concluzionat medicul infecțiolog Chris Butler de la SMC. „Dar în anumite cazuri dificile, este un medicament care poate fi util”, a adăugat el.
