Statul român cedează parțial în fața Bruxelles-ului și se angajează să majoreze ținta de pondere a surselor regenerabile în totalul consumului de energie, potrivit celei mai recente variante a Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) al României, elaborată de Ministerul Energiei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Comisia Europeană a recomandat României să crească ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul final brut de energie la 41% în 2030.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
″Este prevăzută creșterea ponderii SRE în consumul final brut de energie la 38,3%, față de 36,2% în prima versiune a PNIESC-ului actualizat, creștere care va fi realizată mai ales prin consolidarea utilizării pompelor de căldură și scăderea consumului de gaz. În plus, noile măsuri incluse în versiunea actuală a PNIESC-ului actualizat prevăd amestecarea biometanului cu gazul natural în sistemul național de transport (SNT), estimându-se că biometanul va atinge o pondere de 5% în SNT în 2030. Chiar și în aceste condiții, atingerea obiectivului fixat de Comisia Europeană pentru 2030, de 41% privind ponderea SRE în consumul final brut de energie, rămâne o provocare″, se arată în documentul citat.
În plus, acesta prevede o pondere de 41,1% pentru SRE în consumul final brut de energie utilizată la încălzire și răcire la nivelul anului 2030, în creștere semnificativă față de ținta inițială de 36,3%.
Acum se pune accentul pe instalarea pompelor de căldură și pe obținerea unor date statistice mai precise pe baza cărora energia termică produsă de pompele de căldură să fie inclusă în bilanțul energetic, explică Ministerul Energiei, care dezvăluie că a inițiat discuții cu Institutul Național de Statistică (INS) în acest scop. Astfel, începând din 2023, pompele de căldură (existente și noi) sunt considerate tehnologie utilizată în procesul de încălzire și răcire.
″Se presupune că tehnologiile ineficiente din punct de vedere energetic folosite în prezent pentru încălzire/răcire vor fi înlocuite treptat cu pompe de căldură. Este vizată atingerea unei ponderi de 25% a pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire/răcire. Un plan național privind instalarea pompelor de căldură pentru realizarea proceselor de încălzire și răcire atât în sectorul rezidențial, cât și în cel comercial, va trebui elaborat″, scrie în document.
Aceasta schițează o traiectorie cantitativă a acestui obiectiv, preconizând pentru sectorul rezidențial o putere instalată însumată în pompe de căldură de circa 760 MW în 2025 și de aproximativ 1.000 MW în 2030. Pentru sectorul comercial, estimările sunt procentuale, de 40% pentru 2025 și de 50% pentru 2030.
Documentul mai propune, ca acțiune, ″implementarea proiectelor bazate pe sisteme de încălzire-răcire cu emisii reduse de carbon, în special în mediul rural (înlocuirea sobelor pe lemne cu alte soluții mai eficiente, folosind biomasă durabilă, pompe de căldură etc), și decarbonizarea sistemelor centralizate de termoficare din mediul urban″.
Pe de altă parte, în proiectul Strategiei energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, se menționează că pompele de căldură constituie o alternativă la încălzirea pe gaze naturale și se estimează că utilizarea lor va crește semnificativ în România, mai ales în condițiile interzicerii din 2040 a boilerelor și centralelor pe condensare în UE, însă acest lucru va pune presiune pe rețele de distribuție a energiei electrice
″Pe de o parte, pompele de căldură electrice constituie o alternativă la încălzirea folosind gazele naturale, inclusiv pe fondul creșterii capacităților de producție din surse regenerabile. Pe de altă parte, acestea conduc și la „vârfuri” de consum de energie electrică în perioadele extrem de reci – ca ordin de mărime pe termen lung, presupunând un milion de pompe de căldură instalate la nivel național și o putere necesară instantanee medie de 4 kW per pompă de căldură, ar rezulta un necesar instantaneu de 4.000 MW doar pentru acestea. Ținând cont că astfel de momente survin iarna în timpul nopții, pot fi excluse capacitățile de solar fotovoltaic (cele fără stocare în baterii), astfel că rețelele de energie electrică ar fi solicitate în mod considerabil într-un timp foarte scurt″, scrie în draftul de strategie.
Potrivit sursei citate, din acest motiv, configurația hibrid, în care centrala pe gaz în condensare ar prelua acest „vârf” de consum în locul pompei de căldură, ar fi o alternativă mai sigură din punct de vedere al aprovizionării și confortului consumatorilor și al adecvanței sistemului.
