Este planul gândit pentru a atenua imediat efectele actuale ale crizei energetice, cauzate de conflictul din Iran.
Astfel, Bruxelles-ul va propune statelor membre să încurajeze companiile să stabilească o zi obligatorie de lucru la distanță pentru lucrători și să asigure transport public mai ieftin - chiar gratuit pentru unele grupuri de persioane - pentru a atenua criza energetică. Solicită și o mai mare transparență a tarifelor la rețelele de energie electrică, ca parte a pachetului său de măsuri pentru atenuarea creșterilor de prețuri, anunță El Pais, citând un proiect al CE.
De asemenea, printre măsurile posibile ale Comisiei Europene se numără închiderea clădirilor publice, acolo unde este posibil.
Conform proiectului, administrațiile de stat și regionale vor putea să-și asume până la 50% din costul suplimentar al prețurilor la carburanți și, de exemplu, îngrășămintele în cazul sectorului primar.
Pe de altă parte, Bruxelles-ul propune o serie de recomandări pe care statele membre le pot aplica în mod voluntar, cum ar fi subvenționarea facturilor la electricitate ale celor mai vulnerabile gospodării, în totalitate sau parțial, și aplicarea unor reduceri totale sau parțiale ale taxelor speciale pentru energia electrică pentru anumite grupuri.
Pe termen lung, în ciuda valului anti-mediu condus de dreapta europeană și de extrema dreaptă care a determinat Bruxelles-ul să-și reducă ambițiile climatice, proiectul propune, de asemenea, să avanseze tranziția energetică. Executivul UE consideră că este singura modalitate de a obține suveranitatea energetică râvnită și de a fi mai puțin vulnerabil față de alte puteri sau la conflicte internaționale, cum ar fi războiul din Orientul Mijlociu.
Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial.
Europa nu s-a confruntat încă cu un deficit de aprovizionare, dar suferă de pe urma majorării prețurilor la țiței și gaze, iar aeroporturile au avertizat că în câteva săptămâni s-ar putea confrunta cu un deficit de kerosen..
Într-o întâlnire cu ușile închise la care au participat ambasadorii statelor membre UE, Comisia Europeană a informat că ia în considerare două scenarii principale, susțin diplomații.
Un purtător de cuvânt al Executivului comunitar nu a dorit să comenteze informația.
În scenariul în care se încheie un armistițiu între SUA și Iran, iar Strâmtoarea Ormuz nu mai este blocată, fluxurile de țiței și gaze se redresează în câteva luni iar va continua până în 2030, din cauza pagubelor înregistrate la infrastructura din Qatar, a apreciat Comisia Europeană.
Dar dacă tensiunile continuă, piețele energetice se vor confrunta cu un șoc de aprovizionare prelungit și creșteri extreme ale prețurilor, efectele fiind resimțite în lanțurile de aprovizionare din industrie. Continuarea perturbării aprovizionării cu petrol ar putea determina o reducere a utilizării de combustibili, avertizează Executivul comunitar.
În acest scenariu, Europa ar putea să se confrunte cu dificultăți în umplerea depozitelor de gaze înaintea iernii. De asemenea, pe plan local este posibil un deficit de kerosen, susțin diplomații.
Comisia Europeană analizează un plan menit să atenueze evoluțiile de pe piețele energetice. Conform informațiilor Reuters, sunt prevăzute reduceri al taxelor la electricitate și implementarea mai rapidă a tehnologiilor verzi, pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili și pentru a proteja bloc de viitoare șocuri ale prețurilor la țiței și gaze.
Producția de petrol a suferit în luna martie cea mai mare scădere înregistrată vreodată - AIE
Din cauza războiului din Orientul Mijlociu, producția mondială de petrol a coborât cu 10,1 milioane de barili pe zi (mbj) în luna martie, până la 97 de milioane barili zilnic.
Este cea mai mare scădere din istorie, a raportat Agenția Internațională pentru Energie (AIE), avertizând că pierderile vor fi și mai mari în aprilie, transmite EFE.
În raportul său lunar privind piața petrolului, publicat marți, AIE a indicat că pierderile de producție din martie, cauzate de conflictul izbucnit pe 28 februarie, odată cu atacurile aeriene americane și israeliene împotriva Iranului, au totalizat peste 360 de milioane de barili, dar această cifră va crește la 440 de milioane de barili în aprilie, scrie Agerpres.
La începutul lunii aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a însemnat că doar 3,8 milioane de barili pe zi (mbj) de țiței, gaze naturale și produse rafinate părăseau strâmtoarea, comparativ cu peste 20 de milioane de barili pe zi în februarie, înainte de începerea ostilităților. În plus, chiar dacă unele țări, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak, au deschis rute alternative pentru a exporta o parte din hidrocarburile lor în afara Strâmtorii Ormuz, diminuarea exporturilor de petrol depășește 13 milioane barili pe zi, trebuind să fie compensată parțial prin utilizarea rezervelor în scădere.
În ceea ce privește cererea, AIE și-a revizuit drastic previziunile pentru acest an în scădere și estimează că, în 2026, consumul global de petrol ar trebui să fie în medie de 104,26 milioane de barili pe zi (mb/z), comparativ cu 104,34 mb/z în 2025.
'Se așteaptă acum ca cererea globală de petrol să coboare cu o medie de 80.000 de barili pe zi în 2026', a declarat AIE, o scădere față de raportul său din martie, care prognoza o creștere de 730.000 de barili pe zi.
În al doilea trimestru, consumul este așteptat să ajungă la 102,07 milioane de barili pe zi (mb/z), reprezentând o diminuare estimată de 1,5 mb/z față de anul precedent, cea mai accentuată scădere de când Covid-19 a provocat o reducere bruscă a consumului de combustibil, potrivit AIE, ale cărei previziuni sunt actualizate lunar pe baza condițiilor economice actuale.
Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat luni, la Washington, că 'luna aprilie ar trebui să fie mai rea decât martie' pentru sectorul energetic, chiar dacă se găsește o soluție la război, deoarece, dacă în luna martie piața a putut fi aprovizionată de petroliere ce fuseseră încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, acest lucru nu se poate întâmpla acum.
'Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie', a avertizat Birol, care a subliniat că situația afectează 'petrolul și gazele naturale, dar și alte mărfuri esențiale, cum ar fi îngrășămintele, produsele petrochimice și heliul'.
Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
