Guvernul forțează în aceste momente suplimentarea cu peste 53 milioane euro a cheltuieilor bugetare, astfel încât statul să poată achita, în aceste două zile care au mai rămas până la finalul lunii, despăgubiri către mai multe companii dezvoltatoare de centrale fotovoltaice, conform datelor Profit.ro și informațiilor primite de la Ministerul Finanțelor (VEZI MAI JOS). Acestea au acuzat autoritățile de la București, în urmă cu aproape 6 ani, de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei (TCE) prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă, acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori. Statul a fost avertizat de avocați că dacă nu plătește în cel mult 48 de ore, există un risc major ca bunuri deținute de autorități sau de societăți la care statul este acționar să fie executate silit.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Problemele din domeniu vor fi discutate la Maratonul Energiei, organizat de PROFIT NEWS TV pe 12 iunie- DETALII AICI
După cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, statul român a fost obligat la plata de despăgubiri de 42,2 milioane euro plus dobânzi, la care se adaugă cheltuieli de arbitraj și apărare, către mai multe companii dezvoltatoare de centrale fotovoltaice.
Reclamanții ceruseră însă mai mult decât triplu, respectiv 142,7 milioane euro.
Conform documentelor oficiale analizate de Profit.ro, pe lângă cele 42,2 milioane euro, România trebuie să plătească dobânzi ulterioare pronunțării, la o rată variabilă a dobânzii Euribor plus o marjă de 3%, de la 1 ianuarie 2022 până la "satisfacerea deplină și finală a hotărârii de către România"
Totodată, România este obligată la plata către reclamanți de costuri de arbitraj și cheltuieli de apărare de 525.000 euro și, respectiv, 3.241.048 dolari.
De asamenea, România mai trebuie să plătească dobânzi ulterioare pronunțării și pentru aceste sume de 3.241.048 dolari și 525.000.euro la o rată variabilă a dobânzii pe an Euribor, plus o marjă de 3%.
În consecință, la solicitarea Ministerului Finanțelor, Guvernul se vede obligat acum să suplimenteze limita de credite bugetare aprobată pentru luna mai, la titlul XI ALTE CHELTUIELI, cu 265 milioane lei (53,2 milioane euro), pentru plata despăgubirilor.
Potrivit documentelor oficiale, conform cererii de plată comunicată de casa de avocatură King & Spalding la data de 03.05.2024, ”în cazul în care plata nu este efectuată până la data de 31 mai 2024, aceasta este împuternicită să continue măsurile legale corespunzătoare împotriva României în orice jurisdicție competentă”.
”Atragem atenția că există un risc major ca bunuri deținute de stat sau de către societăți la care statul deține acțiuni pe teritoriul statelor membre Convenției ICSID, inclusiv România, să fie executate silit, în cadrul eventualelor proceduri de executare silită promovate de reclamanți”, avertizează Ministerul Finanțelor.
Decizia despăgubirilor a fost luată de curând în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.
În litigiul legat de subvenționarea energiei regenerabile, reclamanți au fost dezvoltatorii LSG Building Solutions GmbH (Austria), Pressburg UK GmbH (Germania), Green Source Consulting GmbH (Austria), Solluce Romania 1 BV (Olanda), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Germania), Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Anina Pro Invest Ltd (Cipru) și Giust Ltd (Cipru).
Aceștia fie dețin în România parcuri fotovoltaice funcționale, fie sunt sau au fost implicați în proiecte investiționale de construire a unor astfel de capacități de producție de energie solară, unele întrerupte sau abandonate ca urmare a reducerii subvențiilor.
″La data de 20.02.2024 Tribunalul arbitral a emis hotărârea în cadrul arbitrajului, prin intermediul căreia a obligat România la plata către reclamanți a sumei de 42,2 milioane de euro, plus dobândă de la data 01.01.2022, pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca urmare a încălcării de către România a art. 10 alin.(1) din TCE. De asemenea, Tribunalul arbitral a mai obligat România la plata către reclamanți a sumei 600.000 dolari costuri de arbitraj și aproximativ 3,5 milioane euro reprezentând cheltuieli de apărare (60% din total), urmând ca la acestea să fie calculate dobânzi de la 30 de zile de la emiterea hotărârii″, a transmis, pentru Profit.ro, Ministerul Finanțelor.
Cei 3 arbitri din cadrul tribunalului au luat decizia cu scortul de 2-1, însă și opinia separată formulată de unul dintre ei a fost ″mult în defavoarea României″, a precizat instituția.
Conform ministerului, disputa a gravitat în jurul schimbărilor legislative reglementate de România în privința sistemului de promovare în energia regenerabilă, astfel cum au fost realizate în perioada 2013-2014 și 2017-2018. În acest sens, reclamanții au susținut că, în urma ratificării de către România a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, aceasta s-a angajat să adopte o serie de măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin scăderea dependenței de sursele convenționale de energie și prin încurajarea producției de energie regenerabilă.
Companiile au arătat că România a adoptat mai multe acte normative (relevantă este Legea nr. 220/2008 și modificările la aceasta reglementate până la nivelul anului 2012) prin intermediul cărora, în opinia investitorilor, a fost constituită una dintre cele mai favorabile scheme de stimulare a investițiilor în domeniul energiei regenerabile din Europa, constând în 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie electrică generată de un producător, pe o perioadă de 15 ani, și asigurarea unei piețe pentru vânzarea certificatelor verzi, în limitele unor praguri minime și maxime.
″Pe baza cadrului normativ stabilit anterior, reclamanții susțin că au investit în sectorul de energie regenerabilă construind mai multe parcuri fotovoltaice, însă, începând cu jumătatea anului 2013, reclamanții precizează că România a implementat o serie de măsuri adoptate prin mai multe acte normative care au avut efectul de a modifica regimul instituit în sectorul de energie regenerabilă, afectând în mod semnificativ și ireversibil investițiile acestora. Pe seama acestui fapt, reclamanții au susținut că acțiunile și omisiunile întreprinse de România constituie încălcări grave și repetate ale protecțiilor acordate investitorilor străini, conform Tratatului Cartei Energiei (TCE), solicitând daune României în timpul litigiului în valoare de 142,7 milioane euro″, a precizat Ministerul Finanțelor.
De pe urma modificărilor, cel mai mult au avut de suferit investitorii în parcuri fotovoltaice, în cazul cărora numărul de certificate verzi acordate pe MWh de curent electric produs a fost redus de la 6 la 4, 2 dintre acestea fiind amânate la acordare până în anul 2024, urmând ca apoi să se revină la 6 certificate, iar cele amânate să fie recuperate gradual până în anul 2030. Ulterior, legislația în domeniu a fost modificată, astfel încât amânarea să se facă doar până în 2021.
Țările Uniunii Europene au convenit foarte recent să renunțe împreună la Tratatul privind Carta Energiei (TCE), acord internațional încheiat în anii ’90 ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic. În baza Tratatului, statul român a fost reclamat la ICSID în cadrul mai multor proceduri de arbitraj. Majoritatea au fost inițiate de producători de energie regenerabilă, care cer despăgubiri pentru modificări legislative care au dus la tăierea subvențiilor primite de ei pentru energia verde produsă, în baza celebrelor certificate verzi care apar pe facturile consumatorilor.
