Pe seama „verigii slabe” a interconexiunii electrice dintre Austria și Ungaria este pusă „decolarea pe verticală” a prețurilor angro la energia electrică din Grecia, Bulgaria și România, țări care nu au suficiente conexiuni cu Europa Centrală.
Uniunea Europeană a admis cu jumătate de gură „problemele structurale profunde” care au dus la creșterea prețurilor angro la electricitate în sud-estul Europei pe timpul verii și care amenință să reapară în această iarnă în cazul în care condițiile meteorologice sunt defavorabile, scrie Efimerida Ton Syntakton (Grecia). Așa rezultă din Nota de informare oficială elaborată de Reprezentanța Permanentă a Greciei pe lângă UE, în urma întâlnirii tehnice organizate pe 3 octombrie și la care au participat reprezentanți ai ministerelor, ai operatorilor de transport și ai autorităților de reglementare din Austria, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, România și Croația.
Nota informativă nu se abate de la obișnuitele „întorsături de condei”, dar expunerea pozițiilor arată lacunele în justificarea problemelor existente, dar și faptul că interconexiunile electrice dintre Europa de Sud-Est și restul statelor membre UE sunt insuficiente, arată Rador.
Când în iulie, prețurile au început să crească vertiginos în Grecia, Bulgaria și România, această creștere a fost justificată inițial prin valurile de căldură extremă predominante în regiune în combinație cu criza din Ucraina. Apoi s-a descoperit că „veriga slabă” în toată problema a fost Ungaria, prin intermediul căreia curentul electric circulă din Europa Centrală în Ucraina. Când Ungaria s-a trezit fără energia electrică pe care să o trimită în Ucraina, a fost nevoită să o solicite din Grecia, Bulgaria, România, provocând o creștere abruptă a cererii și a prețurilor.
La ședința tehnică, Grecia a subliniat că în această iarnă se așteaptă la o creștere a cererii din partea vecinilor săi de la granița de nord, ceea ce va pune o presiune suplimentară asupra sistemului energetic și a cerut mai multe fluxuri de energie dinspre Europa de Vest către Europa de Sud-Est. Bulgaria a confirmat problema, spunând că are o capacitate de generare, incluzând reactoare nucleare și centrale termice, ce poate ajunge la 6,2 gigawați (GW) în orele de vârf, dar acest lucru nu este suficient pentru a acoperi consumul preconizat de 7,2 GW în timpul iernii. În mod similar, România a raportat că cererea de vârf pe timpul iernii este estimată la 9-9,5 GW, dar capacitatea internă de generare, care include surse convenționale, nu poate depăși 7GW.
Austria, statul intermediar între Europa de Vest și Ungaria, a încercat să justifice fluxurile reduse. Ea a invocat „lucrări de întreținere” (o scuză obișnuită atunci când o țară vrea să „închidă” fluxurile) la granița cu Ungaria. Dar a adăugat că „deși întreținerea a jucat un rol, nu a fost singurul factor responsabil pentru creșterea prețurilor” și a insistat că „sistemul general de distribuire a capacității funcționează eficient”!
Cam în acest punct, reprezentanții Greciei au remarcat că după luna aprilie s-a înregistrat o diferență semnificativă a prețurilor la energie între Austria și alte țări din sud-estul Europei. După ce prețurile din cele două sectoare ale pieței unice a energiei au fost relativ aliniate între ianuarie și aprilie, începând cu luna mai prețurile în țări precum Ungaria au crescut dramatic la 900 euro/MWh, în timp ce prețurile în Austria și Cehia au rămas la un nivel mult mai scăzut. De exemplu, pe 11 iulie prețul în Ungaria a ajuns la 900 de euro/MWh, în timp ce în Cehia prețul a fost de 61 de euro/MWh. Grecia vrea să înțeleagă de ce au apărut aceste diferențe semnificative.
Un alt paradox: în zile precum 21 iulie și 18 iulie, când prețurile erau foarte mari, fluxurile programate din Austria către Ungaria și Slovacia au scăzut în loc să crească. Fluxurile ar trebui să crească atunci când prețurile cresc, dar acest lucru nu s-a întâmplat și Grecia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca o situație similară să se repete și în cursul iernii. În acest punct, Austria a revenit cu un răspuns pe jumătate, spunând că „sistemul de cuplare a pieței permite direcționarea energiei acolo unde este cel mai necesar, dar există constrângeri structurale care afectează fluxurile în special în perioadele de vârf ale cererii”, fără a preciza însă care sunt „constrângerile structurale”.
