Serbia, care se străduiește să obțină independența energetică și să pună capăt utilizării combustibililor fosili, a ridicat moratoriul asupra construcției de centrale nucleare după 35 de ani, potrivit Rador Radio România.
Parlamentul Serbiei a adoptat săptămâna trecută modificări la Legea Energiei, prin care se ridică interdicția impusă în fosta Iugoslavie în 1989 – la trei ani după dezastrul nuclear de la Cernobîl. Atunci, autoritățile au sistat programul nuclear al țării și au închis singurul reactor de cercetare din vecinătatea Belgradului, amintește France Press.
Tranziția către energia nucleară va fi probabil un proces îndelungat și costisitor. Potrivit unui studiu guvernamental recent, se estimează că punerea în funcțiune a unei noi instalații nucleare va dura cel mai probabil până la două decenii, a informat presa sârbă.
Pentru a-și dezvolta economia, Belgradul se bazează în mare măsură pe rezervele sale de cărbune. Cu toate acestea, Serbia s-a angajat să adopte acte internaționale și prin Programul verde pentru ca Balcanii de Vest să devină neutră privind carbonul până în 2050, adică fără emisii de dioxid de carbon în producția de energie.
În același timp, Serbia importă aproape toate gazele naturale din Rusia, iar Belgradul încearcă să-și diversifice aprovizionarea cu energie, mai ales după începutul războiului din Ucraina. Anul trecut, Belgradul a finalizat interconectarea de gaze cu Bulgaria, ceea ce îi permite Serbiei să aibă acces la gaze naturale din Azerbaidjan și la terminalul GNL din portul grec Alexandroupolis.
Modificările aduse Legii Energiei asigură o mai mare securitate energetică a țării în perioada tranziției la energia curată, armonizează cadrul de reglementare local cu cadrul de reglementare al UE, se dezvoltă funcționarea sistemului energetic, scrie portalul economic sârb „Nova Ekonomije”.
O parte din lege se referă la Programul de Dezvoltare a Energiei Nucleare din Serbia. Programul este împărțit în trei faze – un studiu pentru a se vedea în ce măsură este justificată tranziția la dezvoltarea energiei nucleare, elaborarea programului și implementarea acestuia.
Experți din domeniul energiei nucleare subliniază că ridicarea moratoriului nu înseamnă neapărat că Serbia va construi o centrală nucleară.
„De fapt, ridicarea moratoriului nu înseamnă o decizie de construcție. În momentul de față ne așteptăm să fie adoptată o strategie de dezvoltare a energiei, în care să existe o variantă cu o centrală nucleară, dar există și o variantă fără o centrală nucleară”, a comentat specialistul în energie nucleară, profesorul Miodrag Mesarovic, pentru site-ul sârb de informare „Blic”.
Bulgaria, România, Ungaria și Slovenia (împreună cu Croația) au centrale nucleare în regiune.
Mesarovic notează că, din cauza moratoriului, Serbia a pierdut personal care ar putea acum să monitorizeze ceea ce se întâmplă și să ajute la luarea deciziilor. Pe lângă lipsa de personal, o problemă este și finanțarea unui astfel de proiect de anvergură.
Expertul în energie Miodrag Kapor a menționat pentru publicația belgrădeană „Danas” că centralele nucleare ar trebui luate în considerare ca o opțiune, dar, potrivit acestuia, trebuie văzut dacă Serbia are capacitatea de a implementa un proiect atât de ambițios în ceea ce privește personalul specializat, reglementarea legală și mijloacele financiare.
„Construirea unei centrale nucleare necesită numeroase fonduri, specialiști, și este necesar să ne gândim și unde vor fi depozitate deșeurile. Este absolut justificat să ne punem întrebarea dacă este profitabil pentru Serbia să implementeze un astfel de proiect chiar și cu ajutorul unui partener străin”, spune Kapor.
În august, în timpul vizitei președintelui francez Emmanuel Macron la Belgrad, a fost semnat un acord între cele două țări privind utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice în Serbia.
În octombrie, a devenit clar că Ministerul sârb al Minelor și Energiei a semnat un contract cu compania de stat franceză EDF și firma franceză de inginerie Egis Industries pentru a efectua un studiu preliminar de fezabilitate tehnică privind posibilitatea folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice în țară.
La începutul acestui an, Vucic a comentat că Serbia are nevoie de patru reactoare nucleare modulare mici, deoarece până în 2050 țara va folosi de patru ori mai multă energie decât acum. Din spusele sale, „Serbia nu are nici cunoștințele și nici banii pentru centralele nucleare clasice, care costă între 11 și 13 miliarde de euro”. În același timp, Serbia lucrează și la problema cooperării energetice cu Ungaria.
În timpul vizitei recente a lui Vucic la Budapesta, el a spus că a discutat cu prim-ministrul ungar Viktor Orbán despre posibilitatea ca Serbia să achiziționeze 5 până la 10% din centrala nucleară Paks din Ungaria.
Cu toate acestea, expertul în energie Miodrag Kapor notează că, conform previziunilor, populația Serbiei va scădea în viitor, iar activitatea industrială nu va crește semnificativ, așa că nu va fi nevoie de atât de multă energie pentru a se avea în vedere construirea unei centrale nucleare.
