Gradul de umplere a celor șase facilități din România de stocare a gazelor naturale era de 89,58%, în 17 august, se arată în Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană.
UE și-a atins obiectivul de stocare a gazelor de 90% pe timp de iarnă la 19 august 2024, cu mult înainte de termenul de 1 noiembrie, scrie Agerpres.
Capacitatea totală a celor șase facilități de stocare a gazelor naturale din România este de 3,1 bcm (miliarde metri cubi, n.r.), reprezentând 31% din consumul anual de gaze al țării în 2022.
De asemenea, raportul arată că în România combustibilii fosili reprezintă 71% din mixul energetic (comparativ cu 69% la nivelul UE), ponderea energiei regenerabile fiind de 20,1% iar a energiei nucleare de 8,9%.
Piețele en gros de electricitate și gaze din România sunt puternic influențate de intervențiile de pe piață, care depășesc cadrul expirat stabilit de UE privind măsurile de urgență, apreciază Comisia Europeană.
Anul trecut, 13,6% din totalul populației se confrunta cu dificultăți în achitarea facturilor la utilități, în timp ce 12,5% nu putea menține o încălzire adecvată a locuințelor în perioadele cu temperaturi scăzute. Aceste date subliniază importanța sporirii ritmului și a extinderii renovării clădirilor, se arată în raport.
Raportul privind starea uniunii energetice descrie modul în care UE a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice în cursul mandatului actualei Comisii, dotând UE cu un cadru de reglementare pentru urmărirea tranziției către o energie curată și punând bazele unei creșteri economice și ale unei competitivități reînnoite.
În mod esențial, în ultimii ani, UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și a prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică. Astfel, producția de energie din surse regenerabile a dezactivat noi capacități iar în prima jumătate a anului 2024, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile.
În plus, ponderea gazelor rusești în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut. În perioada august 2022-mai 2024, cererea de gaze s-a redus cu 138 miliarde de metri cubi.
De asemenea, prețurile la energie sunt mai stabile și rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022, iar emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% între 1990 și 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă.
La nivel internațional, UE a condus inițiativa globală de a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile și de a dubla îmbunătățirile în materie de eficiență energetică ca parte a tranziției de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părțile în cadrul COP28 de la Dubai.
S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia din surse regenerabile. Energia eoliană a depășit gazele pentru a deveni a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE în urma energiei nucleare și, până în prima jumătate a anului 2024, energia din surse regenerabile a generat 50% din energia electrică în UE. În 2022, consumul de energie primară al UE și-a reînnoit tendința descendentă, scăzând cu 4,1%.
Cu toate acestea, eforturile în materie de eficiență energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile și rata de renovare a clădirilor. Sunt necesare eforturi consolidate pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie. Acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei, care sunt esențiale pentru electrificarea economiei europene.
Raportul reamintește că toate statele membre trebuie să își prezinte planurile naționale finale actualizate privind energia și clima cât mai curând posibil, pentru a asigura realizarea colectivă a obiectivelor energetice și climatice pentru 2030. Evaluarea proiectelor de PNEC actualizate, publicate în decembrie 2023, arată că statele membre au făcut un pas în direcția cea bună, dar acest lucru nu este încă suficient pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și trebuie să țină seama de recomandările Comisiei pentru planurile lor finale.
Miercuri, Comisia a publicat, de asemenea, un raport referitor la funcționarea Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, care concluzionează că regulamentul joacă un rol important în menținerea UE pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivele pentru 2030, făcând planificarea și raportarea mai coerente, mai integrate și mai simple.
Provocările noi și emergente vor trebui abordate în viitor, cum ar fi decalajul actual în materie de ambiție în ceea ce privește sursele regenerabile de energie și obiectivele de eficiență energetică, creșterea sărăciei energetice, diferența de preț la energie în comparație cu alți concurenți de la nivel mondial și riscul unor noi dependențe critice strategice. Acestea vor necesita un răspuns politic decisiv și o schimbare radicală a eforturilor la nivelul UE și al statelor membre, printr-o mai bună coordonare, integrare a pieței și acțiune comună.
Potrivit documentului, UE a continuat să susțină Ucraina în fața atacurilor continue ale Rusiei asupra sistemului său energetic. Sincronizarea rețelelor ucrainene și moldovene cu rețeaua continentală europeană a contribuit la stabilizarea sistemului de energie electrică al Ucrainei, iar capacitatea pentru schimburile de energie electrică a ajuns în prezent la 1,7 GW pentru comerțul comercial. De asemenea, aceasta permite Ucrainei să beneficieze de importuri de urgență. Până la 31 iulie 2024, peste 40% din totalul donațiilor din partea statelor membre au fost dedicate sectorului energetic, contribuția totală a mecanismului de protecție civilă al Uniunii fiind estimată la peste 900 de milioane de euro. Fondul de sprijin pentru energie al Ucrainei (UESF) a mobilizat, de asemenea, peste 500 de milioane de euro până în iunie 2024. În plus, Mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 miliarde de euro, va oferi finanțare coerentă pentru a sprijini redresarea și creșterea economică durabilă a Ucrainei până în 2027.
Producătorii din UE se confruntă cu o concurență tot mai mare în ceea ce privește tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete pe piețele mondiale și interne. Raportul reamintește importanța Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a Actului privind materiile prime critice, alături de reforma organizării pieței energiei electrice pentru a face față acestor provocări. Raportul recunoaște, de asemenea, necesitatea de a valorifica parteneriatele cu industria pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete și pentru a consolida baza de producție a UE. Alianțele industriale, cum ar fi Alianța europeană pentru baterii, Alianța europeană pentru hidrogen curat, Alianța industriei energiei solare fotovoltaice, Alianța pentru lanțul valoric al combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și Alianța pentru reactoarele modulare mici vor juca un rol important. Dialogurile Comisiei privind tranziția curată cu industria și partenerii sociali vor sprijini punerea în aplicare a Pactului verde european.
Fondul pentru inovare, cu un buget estimat de aproximativ 40 miliarde de euro până în 2030, joacă, de asemenea, un rol esențial. Banca Europeană pentru Hidrogen, finanțată din Fondul pentru inovare al EU ETS, este operațională și a desfășurat o primă rundă de licitații de succes la nivelul UE, care a atribuit aproape 720 de milioane de euro unui număr de 7 de proiecte privind hidrogenul din surse regenerabile în Europa.
Odată cu noua legislație privind piața energiei, cum ar fi reforma organizării pieței energiei electrice, persoanele cele mai vulnerabile vor fi mai bine protejate împotriva deconectării. În cazul unei crize a prețurilor gazelor naturale, statele membre pot introduce măsuri de protecție a consumatorilor și de asigurare a accesului la energie la prețuri accesibile și la servicii sociale esențiale. Aceasta include intervenții asupra setărilor prețurilor la nivelul comerțului cu amănuntul pentru a-i proteja pe consumatori de prețurile excesiv de mari.
Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va fi, de asemenea, un instrument-cheie, pentru a mobiliza cel puțin 86,7 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, finanțate din veniturile ETS și din cofinanțarea din partea statelor membre în proporție de cel puțin 25%. Fondul va sprijini măsurile structurale și investițiile în renovări în vederea eficienței energetice, în accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, în încălzirea și răcirea curată și în integrarea energiei din surse regenerabile, precum și în mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute. Există, de asemenea, o opțiune de a oferi sprijin temporar direct pentru venit.
