Investițiile private ale companiilor petroliere cu concesiuni de zăcăminte de gaze în Marea Neagră sunt mai mari decât fondurile UE disponibile pentru România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce face cu atât mai de neînțeles tergiversarea de către politicieni a modificării Legii offshore după principiile solicitate de investitori, modificare promisă de actuala guvernare, a declarat Cătălin Niță, președintele executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Videoconferința Profit Energy.forum a fost organizată cu sprijinul Electrica Furnizare, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Biriș Goran, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Hidroelectrica și Grup Servicii Petroliere, fiind transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV
"Din păcate nu am noutăți cu privire la modificarea acestei legi, despre care noi industria credem că ar trebui să schimbe foarte serios în sens pozitiv economia românească. Cunoaștem intenția Ministerului Energiei de a propune un proiect de modificare către Parlament, dar din păcate văd că primul termen pe care l-a dat ministrul Energiei s-a epuizat, chiar joia aceasta se termină sesiunea parlamentară în care domnul ministru declara că vrea să treacă acest proiect de lege. Acum înțeleg de la domnul Havrileț că există speranță pentru anul acesta. Ca să folosesc o analogie simplă, ne aflăm cu toții într-o gară și ne uităm la un tren cu motoarele ambalate care dă să plece", a spus Niță.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Niculae Havrileț, director în Ministerul Energiei, a declarat tot la Profit Energy.forum că Legea offshore ar putea fi modificată în acest an și va veni cu semne îmbucurătoare pentru investitori.
Cătălin Niță a dat ca exemplu un recent sondaj de opinie, potrivit căruia peste 87% dintre români sunt de acord cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar 53% sunt de acord ca acestea să fie exploatate cu un sistem de taxare care să fie în media europeană.
"După cum știți, sistemul de taxare a producției de țiței și gaze din România este cel mai mare din Europa. Deci oamenii vor să fie exploatate gazele din Marea Neagră, industria vrea de asemenea, iar industria a venit cu bani, vorbim de investiții de până la 30 de miliarde de euro. Cred că depășește puțin PNRR-ul (care prevede fonduri de 29,2 miliarde euro – n.r.), iar spre deosebire de PNRR, statul nu trebuie să vină cu contraparte, sunt doar banii investitorilor, pe care sunt dispuși să îi pună în aceste proiecte. Nu mai vorbim de cele 30.000 de locuri de muncă estimate că se vor crea, directe și indirecte. Vorbim de niște sume colosale, iar statul nu are nimic de pus ca bani", a mai arătat liderul FPPG.
Niță a mai spus că FPGG s-a dus "de nenumărate ori" și către minister, și către Parlament, iar discuțiile cu membrii Parlamentului au fost foarte bune, discutându-se multe aspecte de principiu ale acestei viitoare posibile legi.
"Și totuși politicienii rămân surzi și nu înțelegem de ce. Principiile pe care industria le solicită pentru deblocarea investițiilor sunt foarte simple: stabilitate și predictibilitate legislativă, o piață competitivă și nereglementată, o piață puternică se autoreglează prin mecanismul cererii și ofertei. Investitorii nu cer nimic ieșit din comun, iar investițiile nu le aduc numai lor beneficii, ci în primul rând românilor. Producția națională de gaze scade, din cauza declinului natural, pe care nu îl putem opri nici măcar dacă investim cu mult mai mult. E limpede că este nevoie de exploatări noi, iar exploatările din Marea Neagră pot contrabalansa acest declin natural. Altfel, se estimează că importurile de gaze vor ajunge să aibă o pondere de 53% din consum în următorii 10 ani, iar gazele se vor scumpi. Vom importa gaz rusesc. În plus, există un mare risc ca legislația UE să nu mai considere gazul natural ca fiind un combustibil de tranziție către energia regenerabilă. Astfel că riscăm să pățim și cu gazul ceea ce pățim acum cu cărbunele: vom avea resursele, dar nu le vom mai putea folosi", a punctat directorul executiv al Federației Patronale.
"Sperăm și noi ca până la sfârșitul anului să se întâmple ceva, dar este cam ultima speranță. Așa este, gazele din Marea Neagră constituie un proiect de țară, iar modificarea Legii offshore nu poate fi asumată doar de coaliția de guvernare din momentul de față, ci trebuie susținută de un spectru politic mai larg, pentru că dacă se va da o decizie finală de investiție pentru unul dintre proiectele de exploatare, de exemplu pentru Neptun Deep, prima moleculă de gaz va fi extrasă doar după 4-5 ani de la decizie, adică după terminarea mandatului actualului Parlament", a adăugat Niță.
El a făcut și o comparație polemică între industria energiei regenerabile, pentru care se elaborează scheme de sprijin din partea statului, și cea de petrol și gaze, care dimpotrivă, aduce bani la bugetul public.
"Poate susține bugetul de stat al României industria energiei regenerabile? Pentru că trebuie să amintesc că veniturile aduse la buget de industria de petrol și gaze sunt destul de consistente. Doar între 2017 și 2019, veniturile medii anuale aduse de industrie au fost de 16 miliarde lei, adică cam 6% din totalul veniturilor bugetare. Noi ne dorim politici de sprijinire a producției de energie din surse regenerabile, dar banii respectivi trebuie să vină de undeva. Să fim realiști și să nu mai vorbim atât de mult despre lucruri pe care putem să le facem peste 20 de ani, ci haideți să le prioritizăm pe cele pe care le putem face astăzi cu banii pe care îi avem deja în curte la noi", a conchis Cătălin Niță.
