Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care prevede subvenționarea directă de la bugetul de stat, nu printr-un împrumut, cum se preconiza inițial, cu peste 241 milioane euro, a costurilor celui mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut. Dacă Comisia Europeană nu va aproba planul de restructurare a companiei, în privința căruia a demarat o investigație aprofundată luna trecută, CE Oltenia va trebui să returneze banii statului, cu tot cu dobânzi.
"Se aprobă acordarea unei finanțări sub formă de grant Societății "Complexul Energetic Oltenia" - SA, în valoare de 1.180.446 mii lei, reprezentând echivalent în lei a sumei de 241,4 milioane euro (...) parte din ajutorul de stat pentru restructurare notificat la data de 4 decembrie 2020 (...), în scopul acoperirii necesarului de lichidități pentru susținerea activității Societății ”Complexul Energetic Oltenia” - SA și pentru achiziția parțială de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020", se stipulează în draftul de act normativ.
Finanțarea va fi acordată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) urmând să suplimenteze în acest scop cu 664,106 milioane lei bugetul celui al Energiei. Proiectul mai prevede că Guvernul va putea aloca Ministerului Energiei sume din totalul de peste 1,18 miliarde lei al grantului destinat CE Oltenia din Fondul de rezervă bugetară, prin derogare de la Legea finanțelor publice.
"Neaprobarea Planului de restructurare de către Comisia Europeană, nerespectarea de către Societatea ”Complexul Energetic Oltenia”- SA a destinației sumelor acordate prin prezenta ordonanță de urgență, precum și a măsurilor cuprinse în Planul de restructurare, determină aplicarea de către Ministerul Energiei a măsurilor necesare în vederea recuperării ajutoarelor de stat și a dobânzilor aferente, în condițiile legii", mai scrie în proiectul de OUG.
Potrivit notei de fundamentare, începând cu trimestrul IV 2017, în contextul noii Directive EU-ETS, prețul certificatelor CO1 a crescut de la 7 euro/certificat la peste 30 euro/certificate la finalul anului 2020, acesta având în continuare un trend crescător, înregistrând la data de 15 martie 2021 un preț de 43 euro/certificate și devansând deci cu mult prognozele făcute de Comisia Europeană și alte instituții europene înainte de implementarea noii Directive, prognoze care arătau o creștere lentă, liniară, până la circa 30-35 euro/certificat în 2030.
"Complexul Energetic Oltenia SA are obligativitatea achiziției unui număr total de 7.154.902 de certificate CO2-faza 3 până la data de 30.04.2021. Până la data de 17.03.2021 societatea a achiziționat un număr de 748.000 certificate, rămânând de achiziționat 6.406.902 certificate CO2-faza 3. În situația neconformării până la data de 30.04.2021, CE Oltenia va fi obligată la plata unei penalități de 100 euro, pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă pentru care nu restituie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră", se menționează în documentul citat.
Comisia Europeană a deschis în februarie o investigație aprofundată asupra planului de restructurare al CE Oltenia și și-a exprimat îndoieli serioase cu privire la legalitatea și viabilitatea sa.
"Din discuțiile cu Comisia a rezultat că planul merge în direcția bună, dar mai sunt necesare eforturi pentru credibilitatea pachetului de transformare către decarbonare, care să conducă la succesul acestuia și care să asigure tranziția energetică a României. Continuarea reformelor de decarbonare este absolut necesară, iar planul de restructurare al CE Oltenia trebuie să răspundă preocupărilor Comisiei și să îi permită acesteia să adopte o decizie pozitivă. (…) Fără intervenția statului, CE Oltenia nu își va putea asigura necesarul de lichidități pentru achizționarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (…), existând riscul potențial de a intra în insolvență sau faliment, având în vedere că CE Oltenia nu dispune de resursele financiare necesare ", se mai afirmă în nota de fundamentare.
Guvernul mai aduce ca argument faptul că CE Oltenia are o cotă de 24% pe piața de energie din România, contribuind semnificativ la asigurarea securității energetice naționale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioade de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul adus de centralele pe cărbune în structura producției crește până la aproape 35%.
De asemenea, Executivul arată că CE Oltenia este cel mai mare operator economic din regiunea Olteniei, iar întreruperea activității ar crește semnificativ rata șomajului și ar înrăutăți condițiile de trai în cadrul comunităților locale. În plus, compania este singurul furnizor de agent termic din municipiul Craiova.
"(…) de succesul programului de decarbonare al CEO depinde gestionarea tranziției zonelor bazate pe cărbune din România, acestea fiind cele mai afectate de politicile actuale asociate Green Deal. Prin planul de restructurare al CEO, coroborat cu planurile teritoriale de tranziție, se asigură susținerea zonelor miniere în procesul de tranziție, se identifică oportunități de dezvoltare a zonelor respective, de recalificare profesională a persoanelor disponibilizate și utilizarea fondurilor europene destinate acestui proces. Neadoptarea acestor măsuri imediate, prin utilizarea de proceduri de legiferare pe calea ordonanței de urgență, ar avea consecințe negative imediate asupra activității companiei, fapt ce: (i) poate avea implicații negative asupra stabilității Sistemului Energetic Național, (ii) va influența negativ atât conectivitatea internă, cât și internațională a României, (iii) poate conduce la un impact social negativ asupra angajaților proprii, prin posibilitatea pierderii locurilor de muncă, dar și asupra celor care desfășoară activități în cadrul operatorilor economici cu care CEO colaborează orizontal (…)", adaugă Guvernul.
După cum a relatat în premieră Profit.ro, CE Oltenia viza inițial obținerea a încă unui împrumut masiv de urgență de la Ministerul Finanțelor, pentru a face rost de banii necesari îndeplinirii obligației legale de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru producția de energie a anului trecut, dar și pentru unele cheltuieli curente. Conducerea Complexului avizase în acest sens "obținerea unui împrumut în limita sumei de 241 milioane euro de la Ministerul Finanțelor Publice, pe o perioadă de 6 luni, în condiții de piață".
În februarie anul trecut, CE Oltenia a primit un ajutor de stat de salvare constând într-un credit de 1,2 miliarde lei acordat de MFP. Având varianta de a nu rambursa creditul, Complexul a elaborat un plan de restructurare și decarbonare a activității, care însă a stârnit nemulțumirea autorităților de la Bruxelles.
