România este prezentată într-un document oficial ca având la acest moment riscuri crescute legate de siguranța aprovizionării cu energie electrică, deoarece importurile ating cote alarmante.
Avertismentul, inclus ca argument în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern prin care proiectului noii centrale electrice pe gaze naturale de peste 1.700 MW de la Mintia va fi declarat ca fiind ″de importanță națională în domeniul energiei electrice″, a fost prezentat recent de Profit.ro.
Reprezentanții instituției avertizează că „există un risc real ca sistemul energetic național să devină suprasolicitat, lucru care poate duce la defecțiuni tehnice, căderi masive de tensiune sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică pe scară largă”.
″Fără astfel de proiecte, există un risc real ca sistemul energetic național (SEN) să devină suprasolicitat, lucru care poate duce la defecțiuni tehnice, căderi masive de tensiune sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică pe scară largă. În plus, SEN se confruntă deja cu presiuni majore, inclusiv din cauza integrării unor surse de energie intermitente (precum energia eoliană și solară), care necesită echilibrarea cererii și ofertei, iar începând din 2027 urmează a fi retrasă din exploatare, pentru lucrări de retehnologizare, Unitatea 1 CNE Cernavodă din cadrul Societății Naționale Nuclearelectrica SA, care are o putere instalată de 700 MW″, se spune în document.
- „Având în vedere rolul României în sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova, precum și deciziile de închidere a unor capacități pe cărbune în contextul procesului de decarbonizare, ne confruntăm deja cu riscuri crescute legate de siguranța aprovizionării cu energie electrică, pe fondul trendului înregistrat de valorile soldului energie care se păstrează în zona importului la nivel lunar, atingând uneori cote alarmante la nivelul vârfurilor de consum.
- Mai mult, disponibilitatea cantităților de energie electrică provenită din import este limitată în anumite perioade (de exemplu, vara anului 2024), fiind afectată de nivelul redus al capacității de transport transfrontaliere, atât din perspectivă comercială (capacitatea pusă la dispoziție de operatorii relevanți), cât și cea fizică (influențată de lucrări de mentenanță sau limita de siguranță stabilită de operatorii de transport și sistem din regiune).
- Întrucât România se confruntă, de asemenea, cu o infrastructură energetică învechită și insuficientă pentru a face față creșterii cererii de energie electrică în contextul dezvoltării economice, proiectele de producere de energie electrică, mai ales cele destinate a acoperi baza curbei de sarcină, precum și capacitățile de stocare a energiei, sunt cruciale pentru modernizarea și funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN)”, spune nota de fundamentare.
Securitatea energetică a României se află într-o situație pusă la încercare atât din factori externi, cât și interni, mai spun inițiatorii proiectului.
„Astfel, pe fondul investițiilor practic inexistente în ultimii ani în domeniul producerii de energie necesare pentru acoperirea bazei curbei de sarcină, a războiului din Ucraina și a creșterii dependenței de resurse energetice importate din afara Uniunii Europene, echilibrul între cererea și oferta de energie electrică a fost afectată, generând prețuri mari pentru consumatori și afectând securitatea aprovizionării cu energie electrică și siguranța SEN (sistemul energetic național – n.r.)”, precizează documentul.
De ce autoritățile se grăbesc să finalizeze centrala Mintia
Fără astfel de proiecte (centrala Mintia – n.r.), există un risc real ca SEN să devină suprasolicitat, lucru care poate duce la defecțiuni tehnice, căderi masive de tensiune sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică pe scară largă, explică ministerul de resort.
În plus, SEN se confruntă deja cu presiuni majore, inclusiv din cauza integrării unor surse de energie intermitente (precum energia eoliană și solară), care necesită echilibrarea cererii și ofertei, iar începând din 2027 urmează a fi retrasă din exploatare, pentru lucrări de retehnologizare, Unitatea 1 CNE Cernavodă, care are o putere instalată de 700 MW.
O consecință negativă pentru SEN, generată în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene și fotovoltaice), cu producție cu caracter intermitent, este creșterea dezechilibrelor generate.
Funcționarea Centralelor Electrice Eoliene (CEE) și a Centralelor Electrice Fotovoltaice (CEF) prezintă variații foarte mari de putere (la creștere, cât și la reducere), atât din punctul de vedere al amplitudinii, cât și a vitezei de variație, atât în timpul vârfului de sarcină cât și a golului de sarcină.
„Suprapunerea defavorabilă a efectelor acestor variații peste caracterul natural al consumului, respectiv producției (vârf sau gol de sarcină), conduce la creșterea semnificativă a energiilor de echilibrare și implicit a costurilor cu echilibrarea SEN.
În aceste condiții, în prezent se poate constata un deficit al capacităților energetice capabile să asigure echilibrarea SEN, din cauza lipsei, în principal, a centralelor capabile să asigure rapid creșterea sau reducerea puterii la nivelul valorilor solicitate de Dispecerul Energetic Național”.
Noua centrală de la Mintia va avea o capacitate de 1.770 MW și va funcționa pe gaz
România și-a asumat prin Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) 2021-2030 finalizarea, până la 1 ianuarie 2026, a unei capacități de cel puțin 860 MW la centrala Mintia, cu posibilitatea extinderii până la 1.700 MW.
Costurile aferente construirii și punerii în funcțiune a centralei electrice Mintia vor fi finanțate din surse proprii sau atrase în nume propriu, ale societății Mass Global Energy Rom S.R.L..
Centrala Mintia va contribui la creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică, asigurarea echilibrării sistemului energetic național și contribuirea la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea gazului natural ca și combustibil pentru producerea energiei electrice.
„Prin declararea proiectului de importanță națională, acesta beneficiază de facilitățile oferite de prevederile art. 6 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și este considerat ca fiind de interes public național în sensul art. 476 alin. (1) lit e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”, se mai arată în documentul menționat.
Articolul 6 din OUG 57/2007 prevede următoarele:
Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepția celor care privesc:
a) asigurarea securității naționale;
b) asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor;
c) prevenirea unor catastrofe naturale.
Totodată, articolul 476 alin. (1) lit e) din Legea nr. 227/2015 precizează:
„Sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor următoarele: e) certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru lucrările de interes public național, județean sau local”.
Proiectul centralei Mintia, județul Hunedoara, a primit acordul de mediu în primăvara acestui an.
Datorită capacității de producție de 1.700 de MW, acest proiect este catalogat drept cel mai mare obiectiv industrial din România, de la Revoluție, până în prezent. Investiția estimată la 1,4 miliarde de euro ar urma să fie realizată până în anul 2026, mai scrie agenția de știri.
