Proiectul hidrocentralei Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu, cu lucrări terminate în proporție de 90% și cu acord de mediu aprobat pentru defrișările forestiere necesare finalizării complete, este pe cale să mai depășească un obstacol ce stă în calea ducerii sale la bun sfârșit, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Moștenitoarele familiei nobiliare maghiare Banffy, proprietarele castelului de la Bonțida unde are loc festivalul muzical Electric Castle, au obținut în 2022, după procese în justiție demarate cu 17 ani înainte, în 2005, retrocedarea unor terenuri cu păduri din zonă, în suprafață totală de aproape 55 de hectare.
Aceste terenuri, pentru care titlul de proprietate a fost emis în octombrie 2022 pe numele moștenitoarelor Eva și Josika Banffy, se suprapun cu culoarul de expropriere aprobat de Guvern pentru proiectul Răstolița în 2017, litigiile nefiind finalizate la acel moment.
Speța a mai fost relatată în detaliu de Profit.ro, aici și aici.
Acum, Ministerul Energiei pregătește exproprierea celor 55 de hectare de păduri ale familiei Banffy, valoarea despăgubirii fiind stabilită la circa 5,68 milioane lei (în jur de 1,14 milioane euro, la cursul valutar oficial actual).
Banii vor fi virați de minister din bugetul propriu în conturile dezvoltatorului proiectului hidrocentralei Răstolița, compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România.
″Valoarea de despăgubire a imobilelor de natura terenurilor a fost determinată avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici și anume conform „Studiu și analiză de piață privind valori minime tranzacționate pe piața imobiliară din județul Mureș, în anul 2024”. Metoda de evaluare aplicată în raportul de evaluare este de natură administrativă, conform prevederilor Legii nr. 255/2010, prin considerarea Deciziilor nr. 380/26.05.2015 și nr. 67/21.02.2017 emise de Curtea Constituțională a României. Metoda reprezintă o deviere de la cerințele standardelor de evaluare ANEVAR, iar rezultatul evaluării nu este o reprezentare a valorii de piață sau a altui tip de valori recunoscute de Standardele de evaluare a bunurilor ANEVAR în vigoare la data evaluării″, se arată într-un document guvernamental analizat de Profit.ro.
În plus, potrivit sursei citate, Hidroelectrica nici nu recunoaște integral dreptul de proprietate al familiei Banffy asupra terenurilor de 55 de hectare de la Răstolița și a deschis procese în justiție în care cere anularea parțială a actelor care atestă acest drept. Însă pentru a accelera finalizarea hidrocentralei, este pregătită exproprierea și despăgubirea proprietarilor, fără a se mai aștepta deznodământul proceselor.
″Întrucât, la momentul actual, titlul de proprietate nr. 12968/28.10.2022 își produce efectele, litigiile inițiate de SPEEH Hidroelectrica pentru anularea parțială a acestora nu sunt de natură a îngrădi dreptul titularilor la justă și prealabilă despăgubire. Astfel, sumele reprezentând despăgubiri ce vor face obiectul consemnării la dispoziția persoanelor îndreptățite vor fi consemnate conform dispozițiilor legale. În situația în care, la finalizarea litigiilor inițiate de SPEEH Hidroelectrica SA privind anularea actelor de proprietate ale numiților Banffy, prin hotărâri judecătorești definitive, se vor invalida actele de proprietate asupra terenurilor situate în amplasamentul obiectivului de investiții, sumele acordate cu titlu de despăgubiri vor fi recuperate pe căile legale″, se menționează în document.
Lucrările la hidrocentrală sunt finalizate în proporție de peste 90%, valoarea investițiilor efectuate până în prezent ridicându-se la mai mult de 200 milioane euro. Dacă va fi terminat și pus în funcțiune, obiectivul va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie de 46,3 GWh/an, într-o primă fază, urmând ca în etapa finală să urce la 117,5 GWh/an.
Proiectul hidro de la Răstolița se află pe lista celor pe care Guvernul a decis, în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind ″proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″, scutindu-le de obligația efectuăriii evaluării de impact asupra mediului și de interdicția de reducere a Fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic și propunându-le totodată pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU. Asta pentru că Răstolița este unul dintre proiectele hidroenergetice istorice românești ale căror amplasamente au fost incluse de către autorități, mult după demararea investițiilor, în arii naturale protejate, blocându-se astfel lucrările.
Două ONG-uri de mediu, Bankwatch și Agent Green, au solicitat anul acesta instanței civile sesizarea Curții Constituționale, precum și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu privire la ilegalitatea ordonanței, solicitare respinsă în septembrie 2024. Reclamantele susțin că OUG-ul încalcă prevederile constituționale privind dreptul la mediu sănătos și preeminența legislației UE față de dispozițiile contrare din cea națională.
În vară, filiala din România a organizației World Wildlife Fund (WWF) a avertizat că ″Barajul hidroenergetic de la Răstolița ar distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate și alte zone de protecție și 170 de hectare de păduri″ și că ″Proiectul ar încălca legislația națională și directivele europene″.
Către finalul anului 2021, Hidroelectrica a dat în judecată Ministerul Mediului și a solicitat în instanță anularea regimului de arie naturală protejată de importanță comunitară instituit în 2007 pentru situl Călimani-Gurghiu, prin ordin de ministru, susținând că ordinul ar fi fost emis în mod ″nelegal″ și abuziv. Situl RO SCI0019 Călimani Gurghiu se suprapune parțal cu amplasamentul amenajării hidro de la Răstolița.
Compania a pierdut procesul în primă instanță în octombrie anul trecut, curtea apreciind că proiectul nu se încadrează printre excepțiile prevăzute de legislația ariilor naturale protejate. ″(...) investiția Răstolița, aflată în derulare, nu privește securitatea națională, securitatea, sănătatea oamenilor și animalelor și nu previne unele catastrofe naturale, deoarece reclamanta nu a justificat incidența excepțiilor prevăzute de lege în privința acestei investiții″, se arată în motivarea deciziei judecătorești. Primul termen în recursul formulat de companie a fost programat în februarie anul viitor.
Foarte recent, adică în ultima parte a lunii trecute, Guvernul a decis prin ordonanță de urgență că pot fi construite centrale de producție de energie electrică în arii naturale protejate, dacă proiectele sunt declarate de Executiv ca fiind ″de importanță națională în domeniul energiei electrice″. Aceste proiecte vor benefica și de scutire de taxele locale de eliberare a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire. Primul obiectiv de investiții beneficiar al proaspetei OUG este proiectul noii centrale electrice pe gaze naturale de peste 1.700 MW de la Mintia, de pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de acolo.
