Guvernul susține interzicerea debranșărilor de la sistemele de încălzire centralizată (SACET), în scopul instalării de centrale termice de apartament sau de bloc, dar și includerea energiei termice livrate populației sub formă de căldură și apă caldă pe lista livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care este aplicată cea mai redusă cotă de TVA prevăzută de Codul Fiscal, de 5%, potrivit unui document guvernamental remis Parlamentului.
Măsurile figurează într-un proiect parlamentar mai vechi de modificare a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică, despre care Profit.ro a scris pe larg, aici și aici.
Abonații Profit Insider primesc pe e-mail, la cerere trimisă pe profit@profit.ro, și documentele pe baza cărora sunt redactate știrile, inclusiv cele exclusive, astfel încât au acces la informație integrală.
Proiectul completează lista livrărilor pentru care este aplicată cotă redusă de TVA de 5% din Codul Fiscal cu "energia termică livrată populației". Dacă proiectul va fi adoptat și va intra în vigoare, pentru același nivel al tarifelor și al consumului, facturile de căldură și apă caldă livrate în sisteme centralizate se vor reduce cu 11,7% față de situația din momentul de față, în care TVA-ul pentru energia termică livrată populației este la cota standard, de 19%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Guvernul Grindeanu susține reducerea TVA la căldură și apă caldă de la 19% la 5%, însă atrage atenția că măsura are nevoie de acceptul autorităților de la Bruxelles, se arată în cel mai recent punct de vedere trimis de Executiv pe marginea proiectului de lege.
"În data de 7 aprilie s-a procedat la notificarea Comisiei Europene, în prezent fiind în derulare procedura de consultare a Comitetului pentru TVA de la Comisia Europeană. Drept urmare, semnalăm faptul că inițiativa legislativă nu poate fi adoptată până nu se primește confirmarea din partea Comisiei Europene", se menționează în document. Alte state din UE în care se practică cote reduse de TVA la căldură și apă caldă, față de cele standard, sunt Ungaria (cotă generală TVA de 27%, 5% la energia termică), Franța (cotă generală TVA de 20%, 5,5% la energia termică), Grecia (23% și 13%) Irlanda (23% și 13,5%), Letonia (21% și 12%), Lituania (21% și 9%) sau Luxemburg (15% și 12%).
Guvernul susține totodată prevederea din proiect potrivit căreia "deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu și debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și/sau pentru apă caldă menajeră ale unui utilizator tip condominiu sunt interzise în cazul în care condominiul se află într-o zonă unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică".
Pe de altă parte, Executivul a cerut eliminarea din proiect a cerinței ca, pentru debranșarea integrală a unui bloc de locuințe, posibilă, evident, doar în afara zonelor unitare de încălzire centralizată, să fie nevoie de acordul scris al tuturor membrilor asociației de proprietari, nu doar de decizia majorității acestora în cadrul adunării generale, cum prevede legea în vigoare, argumentând că aceasta s-ar putea dovedi imposibil de aplicat în practică și, în plus, contravine Legii nr. 230/2007 privind asociațiile de proprietari.
Legea în prezent în vigoare definește "zona unitară de încălzire" ca "areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire". Zonele unitare de încălzire se decretează ca atare de către primării. Acestea pot decide că, într-o anumită zonă, toată lumea trebuie să se încălzească fie prin sistem centralizat, fie prin centrale individuale pe gaze, fie prin altă metodă, care să fie însă unica în acea zonă. Inutil de precizat că, acolo unde au stabilit zone unitare, autoritățile locale au mers pe varianta încălzirii centralizate.
De exemplu, la Galați, primăria a stabilit prin hotărâre încă din 2008 o zonă unitară de încălzire prin sistem centralizat, în care sunt incluse foarte multe din blocurile de locuințe din municipiu. Locatarii acestora nu au dreptul să se debranșeze de la sistemul centralizat de încălzire, nici individual și nici colectiv, adică grupați în asociații de proprietari.
Cu alte cuvinte, pe legislația actuală, este la latitudinea autorităților locale dacă stabilesc sau nu zone unitare de încălzire, în care să fie interzise debranșările de la încălzirea centrală. De altfel, legea stipulează expres că autoritățile locale sunt cele care "au ca atribuție stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a Consiliului Local, a Consiliului Județean sau a Consiliului General al Municipiului București ori a Asociației de Dezvoltare Comunitară, după caz".
Mai mult, legea în prezent în vigoare nu stipulează nicăieri în mod expres interdicția de debranșare în zonele unitare de încălzire, în pofida definiției acestora, ceea ce a făcut ca, în multe localități unde au fost stabilite astfel de zone de către municipalități și au fost interzise debranșările, locatarii și asociațiile de proprietari să dea în judecată primăriile și să câștige, inclusiv în baza legislației europene care garantează libertatea de alegere a furnizorilor de servicii.
Lucru care nu ar mai fi posibil în condițiile modificării legii, care ar impune la nivel național și în mod direct interzicerea debranșărilor în zonele unitare de încălzire. Pe scurt, dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma în care a ieșit de la Comisia de Industrii din Camera Deputaților, debranșările de la RADET-uri nu vor mai fi posibile, nici individual (pe apartamente), nici colectiv (pe blocuri), acolo unde primăriile vor decreta zone unitare de încălzire centralizată.
Trebuie spus că nu în toate orașele cu SACET-uri funcționale s-au stabilit astfel de zone. În București, de exemplu, unde RADET-ul administrează cel mai mare sistem centralizat de termoficare din țară și unul dintre cele mai mari din Europa, primăria nu a luat încă o astfel de decizie. Stabilirea de zone unitare de încălzire face însă parte din strategia municipalității de modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică al Capitalei.
Introducerea în legislația primară a interdicției de debranșare și deconectare de la sistemele centralizate de încălzire vine după ce, în aprilie anul trecut, instituția Avocatului Poporului a atras atenția că, prin elemente de legislație secundară, se impun restricții suplimentare la debranșări și deconectări, care adaugă la legea primară și limitează nelegitim libertatea individuală de alegere a sistemului de încălzire. Instituția se referea la anumite prevederi din Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și valabil din 2007.
Avocatul Poporului nu se opunea ca atare acestor restricții suplimentare, ci recomanda includerea lor în Legea serviciului public de alimentare cu energie termică. Instituția se referea expres inclusiv la interdicția de debranșare din zonele unitare de încălzire centralizată decretate de primării, acuzând că aceasta nu este prevăzută de legea energiei termice.
Numărul locuințelor din România conectate la sisteme municipale de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) va continua să scadă în anii următori, urmând să se reducă cu 27% (circa 347.000), de la 1,295 milioane în 2015 la doar 948.000 în 2020, ca urmare a eficienței scăzute a centralelor în cogenerare, a stării precare a rețelelor de distribuție, cu pierderi mari și costuri de operare ridicate, a neîncasării facturilor pentru agent termic și apă caldă, precum și a insolvențelor și falimentelor companiilor de utilități, se arată în Strategia Energetică a României 2016-2030, finalizată la sfârșitul anului trecut.
"Toate scenariile prevăd renunțarea la SACET în unele dintre cele 60 de localități ce utilizează în continuare un astfel de sistem, cel puțin până în 2020. Cauzele acestei evoluții sunt multiple: eficiența scăzută a centralelor în cogenerare; starea precară a rețelelor de distribuție, cu pierderi mari și costuri de operare ridicate; încasarea cu întârziere sau neîncasarea facturilor pentru agent termic și apă caldă; companii de utilități în insolvență sau în faliment, cu servicii de slabă calitate. Consecința ar fi păstrarea a doar circa 1 milion de apartamente conectate la SACET în 2020, din care jumătate în București", se afirmă în documentul citat.
Aceeași sursă arată însă că, după anul 2020, toate scenariile prevăd o revenire a numărului de apartamente conectate la SACET, ca urmare a creșterii prețului la gaze naturale, respectiv a reabilitării rețelelor și creșterii calității serviciilor în tot mai multe localități cu SACET funcționale. Proiectul de strategie estimează că, în 2030, gazele vor fi cu peste 30% mai scumpe comparativ cu nivelul de anul trecut. Cu toate acestea, în document se afirmă că nivelul de trai al gospodăriilor populației va crește, în intervalul respectiv, "într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazului natural".
Riscul este ca "prizoniere" ale sistemelor centralizate de încălzire să rămână în special persoanele cu venituri mici, care, deși nemulțumite de serviciile regiilor locale de termoficare, nu își pot permite costurile inițiale mari ale investiției presupuse de instalarea unui sistem alternativ individual de încălzire a locuinței. Scăderea numărului de clienți reduce încasările operatorilor SACET, respectiv capacitatea acestora de a investi în întreținerea, repararea și recondiționarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice. Astfel că cercul vicios se perpetuează: clienții se debranșează nemulțumiți de calitatea furnizării căldurii și apei calde, respectiv de întreruperile dese și lungi, iar scăderea numărului de consumatori face și mai dificilă sporirea calității serviciilor, din cauza diminuării veniturilor disponibile pentru investiții.
