″Proiectul cablului submarin prin Marea Neagră, care ar urma să conecteze România cu Georgia, este ceva mai avansat comparativ cu proiectul mai amplu, însă ambele se află încă în stadiul de analiză. Nu a fost luată nicio decizie finală de investiție și, în mod evident, un factor-cheie în definirea arhitecturii proiectului este stabilirea modului în care acesta va fi finanțat și cum va fi reglementat în ceea ce privește recuperarea costurilor″, a declarat directorul de Reglementare al Transelectrica, Adrian Șuța.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Regula de bază în privința investițiilor operatorilor de transport și sistem în dezvoltarea rețelelor pe care le administrează este ca acestea să fie recunoscute în tarifele reglementate practicate de operatori și plătite de consumatori pe facturi, ca parte a prețului total final al energiei consumate.
″Există, în esență, două opțiuni și poate chiar și o a treia. Prima opțiune presupune ca întregul proiect să fie inclus într-un regim complet reglementat. Însă, dacă privim amploarea și volumul investițiilor de capital (CAPEX) necesare pentru implementarea acestui proiect – respectiv realizarea acestui coridor masiv de transport –, constatăm că acestea depășesc 10 miliarde de euro, acoperind Azerbaidjanul, Georgia, Marea Neagră, România și Ungaria; așadar, nu doar România.
Consider însă că putem afirma cu certitudine că necesarul de finanțare pentru acest proiect depășește capacitatea operatorilor de transport și sistem (OTS) implicați – cei din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan. Este evident că o astfel de investiție depășește posibilitățile lor financiare. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare din cele patru țări – cele două din Caucaz și cele două europene, România și Ungaria – vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară″, a spus Șuța.
Acesta a explicat că există o a doua opțiune pentru realizarea proiectului, cunoscută, în general, sub numele de model comercial sau model de piață (Merchant Model).
″Acesta presupune, în esență, că nicio cheltuială de capital (CAPEX) nu va fi inclusă în baza de active reglementate a operatorilor naționali de transport care găzduiesc proiectul. În schimb, ar fi vorba despre o investiție complet privată, care nu ar exercita nicio presiune de creștere asupra tarifelor. Investitorul și-ar recupera capitalul investit fie din simplul tranzit al energiei electrice, fie prin cumpărarea și revânzarea acestei energii la un preț mai mare (achiziție la preț scăzut în Caucaz și vânzare la preț ridicat în Europa), fie prin încasarea veniturilor generate de capacitatea transfrontalieră, inclusiv a celor provenite din gestionarea congestiilor transfrontaliere.
Aceasta este opțiunea care va fi probabil preferată de toate autoritățile naționale de reglementare în domeniul energiei din țările incluse în Green Energy Corridor: Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan″, a punctat directorul de Reglementare al Transelectrica.
Există și o a treia opțiune, care reprezintă o combinație între regimul reglementat și cel comercial.
″Această variantă este în prezent analizată și examinată cu atenție, pentru a se găsi echilibrul optim între un regim reglementat și unul complet comercial sau de piață.
Procesul este încă în desfășurare; toate opțiunile rămân pe masă și sunt supuse unei analize riguroase. Proiectul nu a avansat încă până în punctul în care să fie definit în cele din urmă acest aspect specific – această temă extrem de importantă a proiectului – și anume modul în care acesta va fi integrat din perspectiva modelului de afaceri și a celei de recuperare a costurilor″, a conchis Adrian Șuța.
Transelectrica a găzduit la finalul lunii trecute un workshop tehnic dedicat proiectului Cablului Submarin Georgia – România (Black Sea Submarine Cable - BSSC), unul dintre proiectele strategice de infrastructură energetică ale Uniunii Europene în regiunea Mării Negre.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai Transelectrica, Georgian State Electrosystem (GSE) - Operatorul de Transport și Sistem din Georgia, CESI, Direcției Hidrografice Maritime, Poliției de Frontieră, precum și ai instituțiilor și consultanților implicați în dezvoltarea proiectului.
Workshopul a avut ca obiectiv evaluarea progresului înregistrat și coordonarea etapelor următoare de implementare, fiind analizate în special pregătirea studiului fundului Mării Negre (Seabed Study/Marine Survey), traseul cablului submarin, autorizarea componentei românești, calendarul activităților și estimările de cost.
″BSSC este un proiect de importanță strategică pentru securitatea energetică regională și europeană, iar cooperarea tehnică dintre partenerii implicați reprezintă un element relevant pentru maturizarea și implementarea acestuia″, a menționat Transelectrica.
Potrivit sursei citate, în această etapă, activitățile sunt concentrate asupra pregătirii studiului marin, care va confirma traseul optim al cablului și va furniza datele tehnice necesare pentru proiectarea infrastructurii.
Totodată, sunt pregătite actualizarea studiului de fezabilitate și analizele economice, financiare și de reglementare care vor fundamenta viitoarele decizii privind implementarea proiectului.
Cea mai recentă estimare preliminară de cost se ridică la peste 3,5 miliarde euro.
Un subiect important al reuniunii l-a reprezentat componenta românească a proiectului, fiind analizate traseul propus, procesul de autorizare și condițiile tehnice necesare integrării noii interconexiuni în Rețeaua Electrică de Transport și în Sistemul Electroenergetic Național, inclusiv investițiile necesare pentru integrarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța.
Proiectul beneficiază în prezent de sprijin financiar din partea Băncii Mondiale pentru etapa de pregătire și este evaluat în cadrul procesului TYNDP 2026, după includerea sa pe cea de-a doua listă europeană a Proiectelor de Interes Comun și Proiectelor de Interes Mutual (PCI/PMI).
″Aceste etape au un rol important pentru consolidarea statutului european al proiectului și pentru accesarea finanțărilor dedicate infrastructurii energetice strategice″, spune Transelectrica.
Cablul Submarin Georgia – România (Black Sea Submarine Cable - BSSC) este un proiect strategic de infrastructură energetică promovat de Georgia și România, care urmărește realizarea unei interconexiuni electrice în curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) între cele două state prin intermediul unui cablu submarin amplasat în Marea Neagră.
Potrivit studiului de fezabilitate preliminar realizat de CESI în 2024, soluția recomandată presupune o interconexiune cu o capacitate de 1.300 MW, la o tensiune de ±525 kV, cu o lungime totală estimată la aproximativ 1.155 de kilometri, dintre care circa 1.115 de kilometri reprezintă traseul submarin.
Capetele interconectorului sunt propuse la Topraisar (România) și Anaklia (Georgia), iar anumite segmente ale cablului vor fi instalate la adâncimi de peste 2.500 de metri, ceea ce plasează proiectul printre cele mai complexe investiții de acest tip din Europa.
La începutul anului 2026, Transelectrica și Georgian State Electrosystem au semnat un Memorandum de Înțelegere care stabilește cadrul de cooperare pentru dezvoltarea documentațiilor tehnice, studiilor marine și evaluărilor economice, financiare, juridice, de reglementare și de mediu.
″Memorandumul sprijină maturizarea proiectului și nu reprezintă o decizie finală de investiție″, precizează Transelectrica.
