Grupul ungar MOL este unul dintre cele trei consorții care au depus oferte la licitația de construire a 484 de km de gazoduct în Bulgaria, contract estimat la 1,6 miliarde de dolari, menit să prelungească TurkStream până în Serbia, a anunțat operatorul de transport al gazelor din țara vecină, Bulgartransgaz. Demersul ungurilor arată că aceștia sunt mult mai interesați de cele 15,75 miliarde de metri cubi de gaz rusesc care urmează să intre în Europa prin Turkstream decât de potențialele 6,4 miliarde de metri cubi anuali care ar putea fi produse de OMV Petrom și Exxon în Marea Neagră.
Și asta în pofida declarațiilor ambasadorului Ungariei sau ale ministrului de externe din statul vecin care joi susțineau că Ungaria este interesată de gazul pe care ar urma să-l extragă Exxon și OMV Petrom în cazul în care vor adopta o decizie finală de investiție favorabilă.
Vorbele oficialilor maghiari sunt însă contrazise de fapte. Deși licitația inițială de anul trecut de rezervare de capacitate pe traseul România-Ungaria fusese adjudecată de trei firme ungare, acestea au renunțat la contract în urma adoptării de către autoritățile române a mai multor acte normative (legea Offshore și OUG 114) care au pus sub semnul întrebării exploatarea în condiții de eficiență economică a gazelor din Marea Neagră. Licitația pentru rezervarea de capacități a BRUA faza a doua s-a încheiat fără succes, ceea ce a determinat Transgaz și compania similară din Ungaria să prelungească cu 3 luni, până pe 30 mai, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde.
În acest timp, toate licitațiile organizate de bulgari pentru prelungirea TurkStream s-au încheiat cu succes. MET, companie controlată de un apropiat al premierului maghiar, Viktor Orban, cu sediul central în Elveția, a fost unul dintre cei trei ofertanți care au rezervat întreaga capacitate a vitorului gazoduct paralel cu BRUA, care va ocoli România. Ofertanții au rezervat capacități mai mici pentru 2020, dar care urmează a se amplifica până la 17,6 miliarde de metri cubi pe an la granița cu Turcia și la circa 11 miliarde de miliarde de metri cubi pe an la granița cu Serbia între 2021 și 2039, rezultă din datele Bulgartransgaz.
Drept urmare, Bulgartransgaz a luat deja la începutul acestui an decizia finală de investiție în ceea ce privește prelungirea TurkStream și a trecut la etapa a doua: organizarea licitației privind construirea efectivă a gazoductului.
Surpriză, printre consorțiile care au depus oferte pentru construirea gazoductului, se află și unul maghiar, format din OT Industries Fovallalkozo și OT Industries KVV Kivitelezo, ambele parte a grupului MOL.
Cu alte cuvinte, în urma tergiversărilor de la București, faptele arată că ungurii sunt mai interesați în construirea gazoductului concurent al BRUA 2, fiind dispuși să participe la construirea acestuia pentru a se asigura că el va fi realizat. În plus, MOL ar putea compensa, prin suma încasată, viitoarele tarife de tranzit pe care va trebui să le plătească Bulgartransgaz pentru gazul care va ajunge în Ungaria.
Decizia maghiarilor este una corectă din punct de vedere economic. Nu pot aștepta până când autoritățile de la București înțeleg că, pentru a fi declanșată producția în Marea Neagră, trebuie eliminate toate restricțiile la export și eliminată supraimpozitarea care ar putea face gazul offshore al Exxon și OMV Petrom necompetitiv cu cel rusesc. Acesta este de fapt și motivul pentru care licitația pentru BRUA 2 a eșuat.
Cele două companii ungare vor concura cu alte două consorții, unul italo-germano-luxemburghez, iar altul italo-saudit. Primul este format din compania italiană Bonnati, cea germană Max Streicher și o a treia companie, înregistrată în Luxemburg, susține Reuters. Cel de-al doilea este rezultatul colaborării dintre un joint venture cu sediul la Milano (între ABB și Arkad) și compania mamă saudită Arkad Engineering & Construction.
Costul construirii celor 484 de km de gazoduct care va traversa Bulgaria de la granița cu Turcia la cea cu Serbia este estimat la 1,6 miliarde dolari.
Gazprom a declarat deja că nu se opune prelunigirii de către bulgari a Turkstream, cu atât mai mult cu cât în Serbia a și creat deja un joint venture cu operatorul de stat sârb, în care rușii dețin o participație de 51%. Noua companie ruso-sârbă va prelua gazul de la granița cu Bulgaria și-l va transporta către Ungaria și Austria.
Bulgaria susține că a dat undă verde construirii noului gazoduct pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare și a-și reduce dependența 100% de gazul rusesc. Oficialii europeni susțin, în schimb, că facilitează tranzitul gazului rusesc în Europa numai pentru a se îmbogăți de pe urma tarifelor de transport pe care le va încasa.
“Bulgatransgaz va face toate eforturile ca acest proiect să respecte legislația bulgară și cea europeană”, a declarat CEO-ul operatorului de transport din țara vecină, Vladimir Malinov, care a precizat totodată că gazoductul ar putea deveni operațional până la finalul lui 2020.
