Firma Eolica Dobrogea SRL, parteneră a gigantului spaniol Iberdrola la mai multe proiecte de parcuri eoliene din România și aflată de 7 ani în insolvență, are în plan obținerea autorizațiilor pentru construirea unui complex energetic integrat de 500 MW, format din unități de producție de energie din vânt și gaze naturale, plus instalație de hidroliză pentru generarea de hidrogen, chiar în "Mecca" industriei eoliene românești, comuna Cogealac din județul Constanța.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În urmă cu 11 ani, la Cogealac a avut loc un război inclusiv la propriu între Iberdrola și Eolica Dobrogea, pe de o parte, și cehii de la CEZ. Aceștia au câștigat în cele din urmă, fiindu-le aprobată construcția parcului eolian omonim de 600 MW vândut recent asset-managerului australian Macquarie, cea mai mare unitate eoliană onshore din Europa, dată în folosință începând cu 2012. În același an, Eolica Dobrogea a dat în judecată Transelectrica, însă ulterior a renunțat la proces.
Asociatul unic al Eolica Dobrogea este firma C-Tech SRL, de asemenea în insolvență, deținută în proporții egale, cu câte 50% din capital, de fondatorul Eolica, Corneliu Dică, și de Andreea Ceaușescu, conform termene.ro.
Eolica Dobrogea a obținut recent aprobarea principalilor creditori pentru a demara procedurile și cheltuielile necesare obținerii documentațiilor legale de mediu și urbanistice pentru proiectul "Complex energetic integrat – centrale eoliene, turbină gaze ciclu combinat/ICE, H2 Electrizor PEM", cu putere instalată de 500 MW, potrivit documentelor oficiale ale companiei, analizate de Profit.ro.
Sursa citată relevă că administratorul special al Eolica Dobrogea, firma de consultanță Ceaușescu&Partners SRL, le-a transmis creditorilor că a fost depusă cerere de racordare la Transelectrica, operatorul sistemului energetic național solicitând clarificări la aceasta, având în vedere "unicitatea proiectului – este printre primele proiecte (de acest tip – n.r.) și nu există norme specifice".
"Am depus fișa de reforme și investiții – propunere de incluziune în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n.r.) pentru stimularea producției de hidrogen verde ca factor de stocare și vector energetic pentru integrarea energiei regenerabile produsă de CEE 500 MW Eolica Dobrogea către Ministerul Fondurilor Europene (MFE) în cadrul consultărilor și dezbaterilor publice care au avut loc", a mai raportat administratorul special comitetului creditorilor Eolica Dobrogea.
Acesta este format din primăria comunei Cogealac (creanță de peste 9 milioane lei), Iberdrola Renovables Energia SA (peste 51,7 milioane lei) și Eolica Dobrogea One SA (circa 51.000 lei), firmă fondată tot de Corneliu Dică și controlată acum de Iberdrola.
În documente este invocată o intenție de pregătire a proiectului pentru implementare, cu vânzare ulterioară unui investitor care să-l dezvolte și exploateze propriu-zis.
"(…) observăm că serviciile propuse sunt mai degrabă de natura unei activități de reorganizare a activității debitoarei, în ciuda votului negativ al adunării creditorilor cu privire la planul de reorganizare și a potențialei deschideri a procedurii falimentului. În acest sens, înțelegem că administratorul special urmărește sporirea valorii activelor debitoarei, inclusiv în ipoteza lichidării acestora", au arătat, în ședința comitetului, creditorii controlați de Iberdrola, care au precizat că votează în favoarea proiectului datorită votului pozitiv al primăriei Cogealac, creditor bugetar favorizat, potrivit Legii insolvenței.
În 2008, gigantul spaniel Iberdrola anunța că a preluat 50 de proiecte de centrale eoliene din Dobrogea de la Eolica, cu o putere instalată totală de 1.600 MW. Dintre acestea, s-a concretizat însă numai cel al parcului eolian Mihai Viteazu din comuna constănțeană omonimă, cu capacitate de 80 MW.
Ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, a anunțat recent, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Prefecturii Mehedinți, că proiectul-pilot al centralei pe gaz și hidrogen de la Halânga a fost acceptat de către Comisia Europeană din punct de vedere al conceptului, el afirmând că terenul pe care va fi ridicată centrala a fost cumpărat și că în prezent se lucrează la studiul de fezabilitate.
"Vă pot spune că, practic, a fost achiziționat terenul de la Halânga, întregul amplasament a fost achiziționat. Anul trecut, aici, la Halânga, s-a semnat un memorandum între Romgaz și GSP Power, acum s-a achiziționat terenul, se lucrează la studiul de fezabilitate. A fost introdus întreg proiectul pilot de la Halânga, vorbim de centrala de producere a gazului natural de 150 MW, 50 MW panouri fotovoltaice care vor produce hidrogen, iar acel hidrogen va fi reintrodus în centrală și ars într-un amestec cu gaz natural producând o energie mai mare și mai curată. Acest proiect pilot a fost trimis Comisiei Europene și, spre marea mea bucurie, a fost acceptat din punct de vedere al conceptului ca un concept de producere a energiei electrice pe bază de gaz mult mai curată decât în mod normal", a declarat Popescu.
Acesta a precizat ulterior, pentru Agerpres, că acest proiect "poate fi replicat, pentru că emisiile sunt reduse și folosește gazul pe care România sper să îl aibă din belșug odată cu începerea exploatării offshore", intenția fiind "să folosim acest concept ca tranziție spre energia regenerabilă. Eu sper ca în 2023 să avem această centrală construită și să fie replicat proiectul în cât mai multe locuri, pentru că este unul de succes".
Ministrul a pus proiectul de la Halânga și în contextul discuțiilor despre reticența Comisiei Europene de a finanța prin PNRR dezvoltarea de rețele inteligente de "gaz verde" în România.
"Îmi doresc să facem aceste rețele de gaze cu bani din PNRR. Înțeleg că au existat niște discuții ale colegului meu, domnul Ghinea, s-au pus întrebări tehnice și o să explicăm celor de la Comisia Europeană cum România, în anul 2026, o să facă aceste rețele și să le arătăm că avem inclusiv capacitatea de a produce hidrogen și a injecta în amestec acel hidrogen după stația de măsură și reglaj a Transgazului. În paralel, și Transgaz lucrează pentru a putea prelua amestecul de gaz și hidrogen. Pentru 600 de milioane de euro putem dimensiona cantitatea de hidrogen. Cantitatea de hidrogen necesară nu este una care să nu poată fi produsă în România, este necesară o cantitate suficient de mică, 10-15%. Deci nu este un impediment tehnic. Am solicitat la ANRE să ne informeze care sunt costurile standard, vom face toate estimările și vom prezenta răspunsurile Comisiei Europene, ca să înțeleagă că este un proiect binevenit și reduce emisiile. Poate că celor din Europa de Vest li se pare ciudat ca românii să-și dorească acum o rețea de gaze, pentru că ei au de mult una, dar asta este realitatea la noi. Dar, trebuie să spunem ce vrem să facem, trebuie ca eu și colegii mei din minister să mergem la Bruxelles să spunem ce vrem să facem, să explicăm și sunt convins că vom lămuri toate acele asperități", a declarat Virgil Popescu.
