Până la termenul-limită de depunere, au fost recepționate expresii de interes din partea unor companii provenind din 8 țări, acoperind o arie geografică extinsă: Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu și Asia.
Interesul transmis vizează atât participarea directă în calitate de lider de consorțiu și potențial investitor, cât și implicarea ca membru sau partener în cadrul unor consorții.
„România are două atuuri importante pentru următoarea etapă de dezvoltare tehnologică: energie și talent. Aceste două elemente sunt esențiale pentru centre de date, infrastructură de calcul de înaltă performanță și proiecte majore de inteligență artificială. Interesul primit din partea companiilor din 8 țări arată că piața internațională vede acest potențial.
Pentru noi, miza este să atragem investiții strategice, să construim infrastructură digitală avansată aici, în România, și să conectăm această direcție cu economia reală, cu cercetarea, industria și serviciile digitale ale viitorului”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
În perioada următoare, structura de guvernanță a proiectului — formată din Comitetul tehnic de implementare și Comitetul de coordonare strategică — va demara etapa de analiză și evaluare a documentațiilor depuse. Evaluarea se va realiza pe baza criteriilor prevăzute în apelul publicat, incluzând criteriile obligatorii, experiența relevantă, capacitatea financiară, precum și capacitatea tehnică și operațională de implementare a proiectului.
Transmiterea unei expresii de interes nu reprezintă o selecție, atribuire sau angajament din partea autorităților, ci constituie o etapă preliminară în procesul de identificare a potențialilor parteneri capabili să susțină dezvoltarea proiectului Black Sea AI Gigafactory.
Având în vedere complexitatea procesului, Comitetul de coordonare strategică și Comitetul tehnic de implementare vor beneficia de sprijinul International Finance Corporation (IFC), instituție membră a Grupului Băncii Mondiale specializată în finanțarea și consultanța pentru proiecte private și investiții strategice, în parcurgerea diferitelor etape necesare implementării proiectului.
Asistența va fi acordată în baza unui acord de consultanță pentru această tranzacție, ce urmează a fi încheiat cu Ministerul Finanțelor.
După cum a relatat Profit.ro, potențialii investitori interesați să se implice în proiectul românesc Black Sea AI Gigafactory (AIGF), de instalare a peste 100.000 de acceleratoare de inteligență artificială la Cernavodă și Doicești, parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice a UE și a capacităților continentale în domeniul AI, s-au interesat la Ministerul Energiei, cealaltă autoritate coordonatoare a proiectului, despre măsurile de sprijin avute în vedere de statul român.
Costurile totale ale proiectului sunt evaluate preliminar la 4-5 miliarde euro.
România a lansat oficial în aprilie o solicitare de expresii de interes inițiale (EoI) din partea investitorilor posibil interesați să facă parte dintr-un consorțiu care să implementeze proiectul Black Sea AI Gigafactory.
″Vă rugăm să clarificați, în măsura posibilului, sursele potențiale de finanțare disponibile pentru Proiect, inclusiv orice instrumente la nivelul UE, mecanisme naționale de finanțare publică, granturi sau împrumuturi ori alte forme de sprijin guvernamental care pot fi avute în vedere în etape ulterioare, pe lângă investiția privată a Consorțiului″, a fost întrebat Ministerul Energiei, potrivit unui document al instituției.
″EoI prevede că Proiectul este așteptat să fie finanțat și operat de sectorul privat. Orice sprijin guvernamental, dacă este aplicabil, se va concentra pe facilitarea și diminuarea riscurilor Proiectului și poate include instrumente țintite și limitate de diminuare a riscurilor și/sau de cofinanțare, acolo unde sunt justificate, sub rezerva normelor UE aplicabile privind ajutorul de stat și a deciziilor ulterioare ale Guvernului. În această etapă, EoI nu angajează niciun instrument specific la nivelul UE, grant național, împrumut, garanție, participare la capital, stimulent fiscal sau alt mecanism de finanțare publică.
Solicitanții sunt invitați să descrie abordarea indicativă de finanțare, inclusiv potențialul mix de capital propriu, datorie, investitori strategici sau alte surse de finanțare, și să identifice orice deficit potențial de finanțare și posibile instrumente pentru acoperirea acestuia, precum finanțare mixtă, garanții, preluare de capacitate de tip ancoră, participare IFI (instituții financiare internaționale precum BM, BERD sau BEI – n.r.) sau alte mecanisme. Orice sprijin sau instrument de finanțare publică va fi evaluat în etapele ulterioare pe baza necesității, proporționalității, raportului calitate-preț, fezabilității juridice și conformității cu normele naționale și ale UE aplicabile″, a răspuns ministerul.
Sursă: Ministerul Energiei
O altă întrebare a vizat capacitatea de racordare la rețeaua de transport de energie și tarifele de racordare practicate de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica: ″Va prioritiza Transelectrica alocarea capacității de rețea și va renunța sau va subvenționa tarifele de racordare/întărire a rețelei în mod specific pentru Proiectul AIGF, având în vedere importanța sa strategică națională și europeană?″.
Răspunsul Ministerului Energiei:
″EoI prevede că Guvernul poate coordona interacțiunea cu actorii relevanți din domeniul rețelei și energiei pentru a sprijini planificarea căilor de racordare și punere sub tensiune, în concordanță cu cerințele și termenele rețelei. EoI nu predetermină nicio alocare prioritară de capacitate de rețea, renunțare, subvenție sau tratament specific al tarifelor de racordare ori de întărire a rețelei.
Orice astfel de aspecte ar trebui evaluate în conformitate cu cadrul de reglementare aplicabil, procedurile rețelei, fezabilitatea tehnică, normele UE privind ajutorul de stat, acolo unde este relevant, și deciziile ulterioare ale Guvernului. Solicitanții trebuie să identifice orice ipoteze, constrângeri, considerente de calendar sau necesități de sprijin legate de rețea ca parte a conceptului indicativ și a abordării de finanțare″.
Investitorii s-au interesat și dacă sunt obligați să utilizeze strict amplasamentele propuse de România, lângă centrala nucleară Cernavodă sau lângă posibilele viitoare SMR-uri SUA de la Doicești, sau pot propune și locații alternative în țară, care oferă conectivitate optimă, prin fibră optică și infrastructură de rețea.
″Infrastructura fizică a Proiectului trebuie să fie amplasată în România. EoI identifică coridorul Cernavodă-Constanța ca o locație potențială, având în vedere atributele sale relevante privind energia, conectivitatea, terenul și răcirea. Cu toate acestea, EoI nu impune un amplasament final în această etapă.
Amplasamentul final și configurația etapizată vor fi identificate și confirmate în etapa următoare de Guvern și de Liderul de Consorțiu selectat, luând în considerare fezabilitatea racordării la rețea, soluțiile de răcire și apă, infrastructura digitală, terenul disponibil, considerentele de mediu, cerințele de autorizare și calendarele de implementare ale proiectului. Prin urmare, solicitanții pot prezenta ipotezele și justificarea privind amplasamentul, inclusiv considerentele relevante de conectivitate și infrastructură, ca parte a conceptului lor indicativ″, a arătat Ministerul Energiei.
Cu privire la ″posibilitatea accelerării alimentării sau a unor PPA-uri (Power Purchase Agreements, contracte bilaterale de achiziție de energie în avans pe termen lung – n.r.) cu producători de energie cu emisii zero de carbon susținuți de stat, precum Nuclearelectrica″, instituția a răspuns că ″Guvernul poate sprijini coordonarea cu actorii relevanți din domeniul rețelei și energiei, în conformitate cu normele aplicabile, cerințele rețelei și calendarul proiectului″, precizând însă că ″Orice PPA specific, accelerare a alimentării sau aranjament de aprovizionare cu energie va fi evaluat și structurat în etapele ulterioare împreună cu Liderul de Consorțiu selectat și contrapărțile relevante″.
După cum a relatat Profit.ro, peste 80% din capacitatea de producție de energie electrică a noilor reactoare nucleare planificate de România, la Cernavodă și Doicești, adică până la maximum 1.500 MW, ar putea alimenta proiectul Black Sea AI Gigafactory.
″Este fezabil, în raport cu infrastructura existentă, să se utilizeze căldura reziduală pentru orașul Cernavodă sau alte orașe apropiate? Există concepte de remunerare pentru acest serviciu de încălzire?″, au mai întrebat investitorii.
″În ceea ce privește reutilizarea căldurii, EoI recunoaște că pot fi avute în vedere concepte de răcire pe bază de apă sau de reutilizare a căldurii, dar acestea vor face obiectul unor studii tehnice detaliate, al evaluării impactului asupra mediului și social și al tuturor permiselor și aprobărilor necesare.
Fezabilitatea tehnică a furnizării de căldură către Cernavodă sau alte orașe apropiate, precum și orice model comercial sau de remunerare pentru un astfel de serviciu, nu sunt predeterminate în EoI și ar trebui evaluate în etapele ulterioare împreună cu Liderul de Consorțiu selectat și autoritățile locale și sectoriale relevante″, a fost răspunsul Ministerului Energiei.
Legislația UE prevede că centrele de date care consumă energie electrică la putere de peste 1 MW sunt obligate să recupereze și să utilizeze căldura reziduală emisă, inclusiv prin livrarea acesteia în rețele centralizate de încălzire sau răcire, cu excepția cazului în care pot demonstra că acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic sau economic. Împotriva României a fost demarată recent o procedură de infringement, pentru nerespectarea Directivei europene care stipulează asta.
Sursă: Ministerul Energiei
