Autoritățile române sunt criticate dur de către Comisia Europeană pentru modul în care arată proiectul de Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 - PNIESC (forma revizuită), potrivit unor documente ale Comisiei. România este acuzată că a depus proiectul pe 31 octombrie 2023, cu trei luni întârziere, motiv pentru care autoritățile de la Bruxelles "au avut timp limitat pentru a-și întocmi evaluarea" și a face recomandări.
Comisia nu e mulțumită nici de obiectivele prezentate de România, cum ar fi cele privind energia regenerabilă, constantând și lipsa unor politici și măsuri necesare tranziției verzi, scrie Hotnews.ro.
Criticile Comisiei, foarte pe scurt
- În ceea ce privește energia regenerabilă, în proiectul PNIESC lipsesc informații cu privire la măsurile pe care România plănuiește să le adopte
- Lipsesc proiecțiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și captarea carbonului
- Din document lipsesc obiective și politici ambițioase legate de stocarea energiei
- Nu există obiective concrete și măsuri de finanțare pentru sprijinirea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor de energie curată
- Nu sunt prezentate măsuri concrete privind tranziția climatică și energetică și nici sursele de finanțare
În termen de șase luni, până pe 30 iunie 2024, PNIESC trebuie să ajungă la forma finală, timp în care autoritățile române, în special Ministerul Energiei, trebuie să clarifice aspectele cerute de Comisia Europeană și să țină cont de recomandări.
Proiectul PNIESC se referă la țintele revizuite privind energia și clima convenite recent în cadrul pachetului „Fit for 55” și planului REPowerEU.
Reamintim că actorii de pe piața energetică din România au constatat cu surprindere, în luna noiembrie, că pe site-ul Comisiei Europene se află un draft al PNIESC, în condițiile în care documentul nu s-a aflat în dezbatere publică în România.
România propune 34% surse regenerabile până în 2030, Comisia Europeană cere cel puțin 41%
Obiectivul României este de a atinge cel puțin 34% surse regenerabile în consumul final brut de energie până în 2030, se arată în documentul transmis Comisiei Europene.
Această țintă nu este pe placul Comisiei care cere "creșterea ambiției privind ponderes surselor de energie regenerabilă ls puțin 41%". Aceasta în condițiile în care obiectivul obligatoriu al Uniunii Europene în materie de energie regenerabilă este de cel puțin 42,5% în 2030, cu efortul colectiv de a-l crește chiar până la 45%.
Comisia mai cere autorităților române să vină cu politici și măsuri detaliate despre cum intenționează acestea să sporească sursele de energie regenerabilă. Autoritățile de la Bruxelles spun clar că în ceea ce privește energia regenerabilă, în proiectul României lipsesc informații cu privire la măsurile care ar urma să fie adoptate.
De asemenea, cere un plan pe termen lung pentru implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă pentru următorii 10 ani, cu o perspectivă până în 2040. Comisia mai solicită României să includă o țintă indicativă pentru inovare în domeniul tehnologiilor de energie regenerabilă, până în 2030.
România nu demonstrează cum va reduce emisiile de gaze cu efect de seră
În ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), în temeiul Regulamentului privind partajarea efortului (ESR), proiectul nu oferă dovezi și proiecții care să demonstreze că România este pe cale să-și atingă obiectivul național de reducere cu 12,7% în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.
Conform proiecțiilor României transmise în martie 2023, există un decalaj de peste 17,1 puncte procentuale, arătând necesitatea unei acțiuni mai ambițioase în domeniul schimbărilor climatice.
Este puțin probabil ca politicile și măsurile existente, așa cum sunt descrise în proiect vor fi suficiente pentru a atinge ținta României în cadrul Planului Național de Utilizare a Terenurilor schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF).
De asemenea, proiectul nu stabilește în mod clar o cale de creștere a contribuției sectorului funciar la obiectivul global consolidat al UE privind schimbările climatice.
În aceste condiții, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Comisia cere României să stabilească politici și măsuri suplimentare clare, inclusiv în domeniile transportului, energiei și agriculturii. De asemenea, solicită să stabilească măsuri concrete pentru atingerea țintei naționale LULUCF și să identifice sursele de finanțare, inclusiv fonduri europene.
Nu există măsuri pentru captarea carbonului și nici angajamente pentru eliminarea treptată a cărbunelui
Comisia Europeană mai remarcă faptul că în ceea ce privește captarea și stocarea carbonului (CCS), planul nu identifică emisiile anuale de CO2 care pot fi captate, nici capacitatea geologică de stocare a dioxidului de carbon. Nu există detalii despre transportul dioxidului de carbon.
România se angajează să elimine treptat cărbunele în producția de energie, dar nu există o cronologie clară, în special după 2025, sau informații despre închiderea minelor. În plus, planul nu conține angajamente sau măsuri de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili sau a subvențiilor pentru energie.
Comisia cere României să identifice cantitatea de emisii de dioxid de carbon care ar putea fi captată anual până în 2030, inclusiv sursele. De asemenea, mai cere să prezinte detalii legate de cum va fi transportat dioxidul de carbon captat.
Eficiența energetică - unele bune, altele rele
În ceea ce privește eficiența energetică, proiectul este cuprinzător și informativ. Însă, cerințele din Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică au fost luate în considerare doar parțial, în special la stabilirea contribuției naționale la consumul final de energie al anului 2030. Însă, nu au fost luate în considerare la reducerea consumului de energie în instituțiile publice și la renovarea clădirilor publice.
Contribuția națională la obiectivele de eficiență energetică pentru 2030 este de 23,2 Mtep în ceea ce privește consumul final de energie și de 31,4 Mtep în ceea ce privește consumul de energie primară, fiind în conformitate cu țintele UE.
Însă, la clădiri, proiectul nu prevede o creștere a ambițiilor privind strategia de renovare pe termen lung. Strategia de renovare pe termen lung stabilește o reducere a consumului final de energie de 9% până în 2030 și 65% până în 2050. Aceste repere neschimbate pentru 2030 pentru consumul de energie în clădiri nu sunt în concordanță cu ambiția națională generală sporită în materie de eficiență energetică.
Draftul PNIESC include mai multe măsuri pe care România intenționează să le adopte pentru a aborda eficiența energetică în sectorul construcțiilor. Cu toate acestea, nu sunt prezentate și date privind economia de energie care ar rezulta în urma aplicării măsurilor. Partea pozitivă este că politicile și măsurile prezentate sunt susținute de surse de finanțare și, în unele cazuri, există și detalii referitoare la bugetul disponibil.
România nu are ținte clare pentru stocarea energiei
În ceea ce privește securitatea energetică, proiectul stabilește obiective și politici de îmbunătățire a aprovizionării cu gaze, electricitate și petrol. Mai exact, în sectorul gazelor, planul se concentrează pe îmbunătățirea rețelei de transport, inclusiv a interconexiuniunilor transfrontaliere și se așteaptă la o producție stabilă până în 2030. Planul prevede o creștere a consumului de gaze în urma construcției de noi centrale electrice pe gaz.
Pe sectorul energiei electrice, proiectul pune accent pe promovarea surselor regenerabile și subliniază importanța îmbunătățirii interconexiunilor cu țările vecine pentru flexibilitatea sistemului energetic. Însă, obiectivele pe termen scurt pentru stocarea energiei nu sunt ambițioase. Planul nu include o strategie pe termen lung și nici ținte clare pentru stocare.
În ceea ce privește piața internă a energiei, planul nu este ambițios în stabilirea obiectivelor și a măsurilor legate de creșterea flexibilității sistemului energetic.
În aceste condiții, Comisia cere consolidarea rezilienței sistemului energetic, în special prin stabilirea unor obiective pentru implementarea unor măsuri pentru stocarea de energie. Mai cere obiective clare pentru încurajarea reducerii consumului de gaze, precum și măsuri detaliate pentru atingerea acestor ținte.
În ceea ce privește sărăcia energetică, proiectul oferă o imagine de ansamblu asupra politicilor și măsurile existente pentru protejarea consumatorilor vulnerabili de energie. Cu toate acestea, planul nu include un obiectiv specific pentru a reducerea sărăciei energetice și singura referire la numărul de gospodării sărace în energie este statistica UE privind venitul și condițiile de trai.
Lipsesc cercetarea și inovarea
Din proiect lipsesc măsuri și ținte concrete pentru sprijinirea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor de energie curată. Proiectul nu include un plan concret de defalcare a priorităților cuplate cu obiective de finanțare pentru acțiunile de cercetare și inovare specifice sectorului energetic pentru 2030 și 2050.
Planul nu oferă informații cu privire la investițiile necesare pentru fabricarea de componente și echipamente-cheie pentru tehnologiile curate.
