Problemele economice ale Chinei, provocate în primul rând de blocajele logistice și industriale determinate de carantinarea în masă a multiple orașe din cauza politicii ″ZERO COVID″ a autorităților de la Beijing, au făcut ca statul chinez să se transforme involuntar într-un neașteptat ″cavaler în armură″ pentru Europa în ceea ce privește criza gazelor naturale de pe Bătrânul Continent, cauzată de reducerea masivă a livrărilor de către Rusia, ca răspuns la sancțiunile ce i-au fost impuse după invadarea Ucrainei.
China, cel mai mare cumpărător mondial de gaze naturale lichefiate (LNG), își revinde o parte din surplusul de aprovizionare apărut din cauza cererii domestice slabe, surplus accesat de clienții europeni în pofida prețurilor foarte mari, scrie Nikkei Asia.
Fenomenul se numără printre cauzele care au făcut ca importurile europene de LNG să crească cu 60% în primul semestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2021, conform firmei de monitorizare a piețelor de mărfuri Kpler. Cele 53 de milioane de tone achiziționate de UE au depășit importurile Chinei și Japoniei și au stimulat accelerarea umplerii depozitelor subterane de înmagazinare de gaze ale Europei.
Dacă ritmul actual continuă, Europa are toate șansele să-și atingă ținta de umplere de 80% în noiembrie.
Problema este însă că, cel mai probabil, situația se va inversa, odată ce economia chineză își va reveni. În plus, riscul este ca Europa să devină dependentă energetic de Beijing, ceea ce va afecta ambițiile geopolitice ale SUA și ale aliaților săi de a apăra ordinea mondială liberală, comentează Nikkei.
Deocamdată, însă, Europa a reușit să evite criza energetică.
Compania Jovo Group, un trader major de LNG, a dezvăluit recent că a revândut un transport maritim de LNG unui cumpărător european. Surse din piața de mărfuri din Shanghai spun că profitul unei astfel de tranzacții poate fi de ordinul a zeci de milioane de dolari, putând ajunge chiar la 100 de milioane.
Cel mai mare operator de rafinării din China, Sinopec Group, a anunțat de asemenea că își redirecționează o parte din surplusul de LNG pe piețele internaționale. Presa chineză a relatat că doar Sinopec a revândut 45 de transporturi de LNG, ceea ce înseamnă peste 3 milioane de tone.
Totalul revânzărilor chineze de LNG se ridică la circa 4 milioane de tone, cantitate echivalentă cu 7% din importurile europene de gaze naturale din toate sursele din perioada ianuarie-iunie 2022.
″Lockdown-urile urbane din China au dus la un declin al cererii de combustibili și chimicale industriale, ceea ce a provocat o diminuare a cererii de gaze naturale în S1 2022. Nu sunt semne că aceasta va crește prea mult în a doua jumătate a anului″, spune Xuelian Li, analist la Marubeni Research Institute.
De asemenea, și producția internă de gaze naturale a Chinei a crescut și se estimează că va termina anul cu o majorare de 7%. În schimb, se așteaptă ca importurile chineze de LNG să scadă cu 20%.
Scăderea importurilor chineze a dus în jos cotațiile internaționale la LNG. În Asia, prețurile sunt undeva la 45 dolari/MBTU, cu peste 10 dolari sub cele europene la gaze, care depășesc echivalentul a 60 dolari/MBTU.
