Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București, aflată spre aprobare pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de vineri, prezintă un scenariu de scumpire a a căldurii în București, potrivit căruia tariful la energie termică fără TVA pentru consumatorii casnici din Capitală ar putea fi majorat cu 5,7% anul acesta, de la 30,72 euro/gigacalorie la 32,47 euro/gigacalorie, ajungând la 35,80 euro/Gcal în 2018, 40,22 euro/Gcal în 2020, 46,05 euro/Gcal în 2022 și 50,72 euro/Gcal în 2024.
Potrivit proiecțiilor incluse în document, elaborat de către Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) din București și finalizat în februarie, prețul fără TVA plătit de populație ar putea ajunge la peste 96 euro/Gcal în 2042, ultimul an luat în calcul în Strategie.
Informația a fost prezentată pe larg de către Profit.ro încă de la începutul lunii martie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Se va avea în vedere în continuare subvenționarea serviciului de alimentare cu energie termică la un nivel care să compensenze diferența dintre veniturile generate prin aplicarea prețului de facturare pentru energia termică și costurile reale aferente serviciului integrat. (...) Acoperirea tarifului real al căldurii la nivelul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul București se va realiza în continuare din subvenții de la bugetul local", se precizează în Strategie. În același document se arată că "subvenția acordată de primărie are un trend descrescător pe perioada de analiză (2017-2042 - n.r.), ajungând la zero în ultimii ani ai acestei perioade".
În document se vorbește și despre intenția stabilirii de zone unitare de încălzire în București, în care să existe un singur sistem de încălzire. În unele din aceste zone, sistemul va fi cel centralizat, ceea ce ar însemna interzicerea deconectărilor și debranșărilor de la RADET și a instalărilor de centrale termice individuale.
Asta în condițiile în care Guvernul a transmis recent că susține un proiect parlamentar de modificare a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică, printre ale cărui prevederi se numără cea potrivit căreia "deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu și debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și/sau pentru apă caldă menajeră ale unui utilizator tip condominiu sunt interzise în cazul în care condominiul se află într-o zonă unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică".
"Având în vedere importanța deosebită a sistemului centralizat de termoficare pentru nivelul de trai al populației, sunt necesare mai multe măsuri, printre care și cele privind instituirea zonelor unitare de încălzire, astfel încât să se poată evalua necesarul de energie termică și implicit dimensiona corespunzător elementele sistemului de alimentare cu energie termică. Necesitatea identificării, delimitării și stabilirii zonelor unitare de încălzire este însă impusă și de asigurarea unei stabilități la nivelul sistemului, de creearea condițiilor tehnice și economice de accesare a unor fonduri de investiții în infrastructura sistemului de termoficare, cât și a unor fonduri nerambursabile care pot fi accesate în cadrul diverselor programe operaționale de la nivelul Uniunii Europene", se arată în Strategia care va fi supusă vineri votului CGMB.
Potrivit sursei citate, în baza legislației în vigoare, compartimentul energetic al Primăriei Capitalei are sarcina de a identifica zonele unitare de încălzire, "elementele care pot sta la baza acestui demers fiind tocmai necesitatea de a se aplica o strategie viabilă de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu energie termică care să asigure recuperarea costurilor investiționale și operaționale".
Introducerea în legislația primară a interdicției de debranșare și deconectare de la sistemele centralizate de încălzire vine după ce, în aprilie anul trecut, instituția Avocatului Poporului a atras atenția că, prin elemente de legislație secundară, se impun restricții suplimentare la debranșări și deconectări, care adaugă la legea primară și limitează nelegitim libertatea individuală de alegere a sistemului de încălzire. Instituția se referea la anumite prevederi din Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și valabil din 2007.
Avocatul Poporului nu se opunea ca atare acestor restricții suplimentare, ci recomanda includerea lor în Legea serviciului public de alimentare cu energie termică. Instituția se referea expres inclusiv la interdicția de debranșare din zonele unitare de încălzire centralizată decretate de primării, acuzând că aceasta nu este prevăzută de legea energiei termice.
Numărul locuințelor din România conectate la sisteme municipale de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) va continua să scadă în anii următori, urmând să se reducă cu 27% (circa 347.000), de la 1,295 milioane în 2015 la doar 948.000 în 2020, ca urmare a eficienței scăzute a centralelor în cogenerare, a stării precare a rețelelor de distribuție, cu pierderi mari și costuri de operare ridicate, a neîncasării facturilor pentru agent termic și apă caldă, precum și a insolvențelor și falimentelor companiilor de utilități, se arată în Strategia Energetică a României 2016-2030, finalizată la sfârșitul anului trecut.
"Toate scenariile prevăd renunțarea la SACET în unele dintre cele 60 de localități ce utilizează în continuare un astfel de sistem, cel puțin până în 2020. Cauzele acestei evoluții sunt multiple: eficiența scăzută a centralelor în cogenerare; starea precară a rețelelor de distribuție, cu pierderi mari și costuri de operare ridicate; încasarea cu întârziere sau neîncasarea facturilor pentru agent termic și apă caldă; companii de utilități în insolvență sau în faliment, cu servicii de slabă calitate. Consecința ar fi păstrarea a doar circa 1 milion de apartamente conectate la SACET în 2020, din care jumătate în București", se afirmă în documentul citat.
Aceeași sursă arată însă că, după anul 2020, toate scenariile prevăd o revenire a numărului de apartamente conectate la SACET, ca urmare a creșterii prețului la gaze naturale, respectiv a reabilitării rețelelor și creșterii calității serviciilor în tot mai multe localități cu SACET funcționale. Proiectul de strategie estimează că, în 2030, gazele vor fi cu peste 30% mai scumpe comparativ cu nivelul de anul trecut. Cu toate acestea, în document se afirmă că nivelul de trai al gospodăriilor populației va crește, în intervalul respectiv, "într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazului natural".
Riscul este ca "prizoniere" ale sistemelor centralizate de încălzire să rămână în special persoanele cu venituri mici, care, deși nemulțumite de serviciile regiilor locale de termoficare, nu își pot permite costurile inițiale mari ale investiției presupuse de instalarea unui sistem alternativ individual de încălzire a locuinței. Scăderea numărului de clienți reduce încasările operatorilor SACET, respectiv capacitatea acestora de a investi în întreținerea, repararea și recondiționarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice. Astfel că cercul vicios se perpetuează: clienții se debranșează nemulțumiți de calitatea furnizării căldurii și apei calde, respectiv de întreruperile dese și lungi, iar scăderea numărului de consumatori face și mai dificilă sporirea calității serviciilor, din cauza diminuării veniturilor disponibile pentru investiții.
