Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a solicitat, în cadrul reuniunii informale a Consiliului Energiei, să fie demarate discuții aprofundate cu statele membre pe marginea cauzelor care au stat la baza creșterii prețurilor la energie și să fie identificate soluții corespunzătoare la nivel european. Cu numai câteva zile înainte, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, răspunsese unora din aceste solicitări.
“Prețul mai mare al energiei electrice este determinat în principal de cererea globală, inclusiv prețurile la gaz care au crescut constant din ianuarie”, a declarat Simson în cadrul unei conferințe de presă organizate la reactorul de fuziune experimental ITER din sudul Franței.
Ministrul român susține că unul dintre aspectele importante pe care l-a evidențiat se referă la prețurile ridicate la energie și la costul certificatelor de CO2.
“Acest aspect reprezintă o preocupare majoră pentru România, în special în ceea ce privește impactul asupra consumatorilor finali și a gospodăriilor vulnerabile. Prețul certificatelor de CO2 afectează puternic, cel puțin pe termen scurt, prețurile la electricitate”, susține Popescu.
Potrivit comisarului european pentru energie, statele UE au reacționat fiecare cum a considerat oportun, pentru că „schemele sociale de sprijinire a consumatorilor vulnerabili sunt concepute în mod unic pentru a se potrivi fiecărui stat membru”.
În ceea ce privește soluții pe termen scurt la majorarea facturilor, Simons pare a sugera că acestea nu prea există, cu excepția reducerii impozitării.
Însă când vine vorba de impozitare, aceasta este o prerogativă națională, afirmă Simson.
“Prețul angro al electricități reprezintă o treime din valoarea totală a facturii plătită de consumatorii casnici. Pe lângă acesta se adaugă tarifele de distribuție, de transport și taxele. Iar acestea sunt diferite în fiecare stat membru”, susține comisarul european, citat de Euractiv.
Virgil Popescu a ridicat și problema securității aprovizionării cu energie, “ceea ce din punctul de vedere al României reprezintă utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice cu emisii scăzute de carbon”.
La nivel european, “există mai multe soluții pe termen mediu și lung”, a precizat Simson. Prima dintre acestea este reducerea dependenței sectorului energetic de gaz și cărbune, materii prime ale căror prețuri au crescut în ultimele luni.
„Energiile regenerabile produc încă la cel mai bun preț astfel încât investițiile în surse regenerabile vor stabiliza prețul în viitor”, a declarat Simson.
Alte soluții vizează integrarea mai bună a piețelor de energie electrică europene și investiții în eficiența energetică, cum ar fi izolarea termică a clădirilor, susține comisarul european.
Ministrul român a ridicat, în cadrul reuniunii informale a Consiliului Energiei, și problema acceptabilității sociale și economice a Pactului Verde european.
“Am susținut importanța ca impactul întregului pachet Fit for 55 să fie acceptabil din punct de vedere social și economic. Provocarea din centrul tranziției verzi a UE este modul în care vom putea transpune aceste beneficii în societățile noastre într-un mod corect și echilibrat”, a declarat Popescu.
Statele membre pot utiliza planurile naționale de recuperare și rezistență (PNRR) elaborate ca răspuns la pandemia de coronavirus, precizează, la rândul său, comisarul european.
Cu finanțarea pusă la dispoziție în cadrul planului UE, de 750 miliarde euro, statele UE vor putea cofinanța acele „investiții necesare pentru a face casele mai eficiente din punct de vedere energetic, astfel încât costurile de încălzire să scadă semnificativ”, a exemplificat Simson.
“Folosind mai puțină energie, vor îndeplini atât obiectivele climatice, dar vor ajuta și consumatorii”, a adăugat comisarul european.
