Mentenanța se face anual de către ELCEN, fiind o procedură tehnică obligatorie încă de la apariția rețelei moderne, informează PMB.
De asemenea, astfel de revizii ale sistemului centralizat de termoficare se realizează de peste 60 de ani.
"Din cauza opririi CET Sud, 1.395 de blocuri, din cele aproape 10.000, câte sunt în București, au furnizarea apei calde deficitară. Este furnizată ocolit, de la CET Progresul. Presiune există, dar slabă. Cel mai afectat este Cartierul Titan, din Sectorul 3. Termenul estimat pentru revenirea la parametri normali este 18 septembrie", transmite sursa citată.
Din 7 septembrie, ELCEN repornește și CET Grivița, care va prelua o parte din necesarul Sectorului 1. Astfel, se vor îmbunătăți și parametrii de furnizare pentru Sectoarele 5 și 6, menționează PMB.
"Verificările și reparațiile ample la cazane, conducte și echipamente complexe previn avariile majore și pierderile de căldură din perioada rece, când sistemul funcționează la capacitate maximă. Echipamentele industriale mari au nevoie de opriri complete pentru curățare, suduri, înlocuirea pieselor uzate și teste de presiune, operațiuni care nu se pot face în timpul funcționării normale", mai arată PMB.
Primăria Capitalei: Termoenergetica e într-o situație dramatică, având datorii de aproape 2 miliarde de lei la ELCEN
Primăria Capitalei afirmă că Termoenergetica este ”într-o situație dramatică”, având datorii de aproape 2 miliarde de lei la ELCEN, în condițiile în care bugetul Bucureștiului este de 5-6 miliarde anual. Primarul general, Ciprian Ciucu, afirmă că soluția este înființarea unui sistem centralizat de termoficare - SACET, prin care atât producția, cât și transportul să treacă la PMB, astfel urmând să fie evitate penalitățile, iar banii să fie investiți în repararea sistemului, pentru a elimina pierderile.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă, situația companiei Termoenergetica, arătând motivele pentru care s-a ajuns la datorii uriașe și subliniind că singura soluție este înființarea SACET.
"În 2018-2019, RADET a intrat în faliment, cu o datorie de 3,5 miliarde de lei. Compania a fost trecută pe linie moartă. Avem datorii la Ministerul Energiei, ne judecăm, dacă pierdem va fi foarte rău pentru București. Sistemul pus în loc e fix același. Termoenergetica are fix aceleași hibe pe care le avea și RADET, administrativ și structural. Am schimbat sigla, dar am păstrat mecanismul care a falimentat RADET. Termoenergetica a ajuns azi la datorii de 1,75 de miliarde de lei către ELCEN și penalități de 410 milioane. Bugetul PMB e de 5-6 miliarde pe an", a arătat Ciprian Ciucu.
El a vorbit despre pierderile "masive" de agent termic din cauza conductelor vechi.
"Avem pierderi masive de agent termic prin conductele vechi. În plus, costurile fixe se împart la o cantitate consumată de energie tot mai mică. Consumul actual a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani. E un sistem gândit să ofere energie marilor consumatori industriali din jurul Bucureștiului. Nu tot ce este produs ca pierdere de Termoenergetica e recunoscut de ANRE. Există o pierdere recunoscută, de 22%. Acum, în iunie 2026, pierderea reală e la 38%. Pe rețeaua principală sunt cele mai multe pierderi. Au scăzut pierderile, dau roade investițiile din sistemul de termoficare. Sper să scadă cât mai mult. Ce se întâmplă când ANRE recunoaște doar parțial pierderile? Rămâne un procent care nu e acoperit bugetar, iar Termoenergetica nu îl poate factura la PMB. Într-un an vorbim de 130 de milioane de lei", a detaliat Ciucu.
La acestea se adaugă, a spus el, costuri suplimentare din cauza pierderilor apei care se scurge prin fisuri sau avarii, acestea ridicându-se la 60 de milioane pe an.
"Pierderile recunoscute se facturează cu 9% TVA, cele nerecunoscute cu 20%. Alte 96,5 de milioane de lei. Prețul gigacaloriei e stabilit politic, PMB trebuie să vină cu compensații. Prețul real acum al gigacaloriei e de 921,82 lei. Termoenergetica o cumpără de la ELCEN cu 485,37 lei și vinde către populație cu 330 lei. Avem o problemă și la nivelul ELCEN. Costul de producție e foarte mare. Ei folosesc tehnologie din anii 1970-1980. CET-urile tot atunci au fost făcute. Doar CET Vest are tehnologie din anii 2000", a punctat edilul.
El a explicat că soluția reală pentru a rezolva situația în care a ajuns Termoenergetica este înființarea SACET, adică a unui sistem centralizat de termoficare, prin care atât producția, cât și transportul să treacă la PMB. În acest moment, ELCEN se ocupă de producție și este sub autoritatea Ministerului Energiei, iar Termoenergetica, aflată în subordinea Primăriei, se ocupă de transport.
"În toată țara s-au unificat producția cu transportul, e o logică economică în spate. E nevoie să eliminăm această aberație administrativă. Povara PMB e imensă, ne-am împrumutat să plătim subvenția", a subliniat Ciucu.
El a explicat că, în acest fel, nu ar mai exista penalități.
"Dacă nu mai avem penalități, vom putea duce banii în șantiere să nu mai avem pierderi. 75% din rețeaua primară este neînlocuită, acolo sunt cele mai multe pierderi. Sunt conducte vechi de 50-60 de ani. Au început să scadă pierderile, e important, de aceea avem șantiere", a adăugat Ciucu.
Potrivit primarului, profitul ELCEN, al cărui singur client real e Termoenergetica, este de 85 de milioane de lei. Aceștia sunt banii bucureștenilor, care ar trebui să meargă la repararea sistemului de termoficare. De asemenea, dacă Primăria preia ELCEN, se poate ocupa de termocentrale, de procesul de retehnologizare.
După discuții cu Ministerul Energiei, ELCEN, ANRE și Termoenergetica, s-a găsit o formulă prin care să se poată plăti și din baza datoriei.
"Termoenergetica e mereu obligată să plătească penalitățile mai întâi, ceea ce înseamnă că rămâne baza datoriei și se acumulează permanent alte penalități", a punctat edilul.
Totodată, s-a stabilit că plata facturilor către ELCEN nu se va mai face cu un decalaj de 15 zile, lucru care ducea și el la acumularea de penalități.
În luna iunie, Consiliul General al Municipiului București a mandatat primarul general să gestioneze preluarea ELCEN de la Ministerul Energiei, Primăria București anunțând că transferul va fi finalizat printr-un contract de vânzare-cumpărare, care va fi aprobat printr-o altă hotărâre de consiliu.
