Nava spațială Europa Clipper a depășit luni o etapă cheie și este pe cale să fie lansată luna viitoare pentru a explora și a căuta semne de viață pe una dintre lunile lui Jupiter, potrivit NASA, relatează CNN.
Fereastra de lansare pentru călătoria sa se deschide pe 10 octombrie. Misiunea a trecut de punctul de decizie cheie E, o etapă critică de planificare prin care se aprobă continuarea lansării misiunii, arată G4Media.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Aprobarea a fost o ușurare pentru echipa Europa Clipper după descoperirea în luna mai a unei posibile probleme cu tranzistorii de pe nava spațială. Tranzistoarele ajută la controlul fluxului de electricitate al vehiculului, iar inginerii erau îngrijorați de supraviețuirea componentelor în mediul dur al radiațiilor de pe Jupiter.
Testarea extensivă a tranzistorilor a avut loc pe parcursul a patru luni la Jet Propulsion Laboratory al NASA din Pasadena, California, la Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory din Laurel, Maryland și la Goddard Space Flight Center al NASA din Greenbelt, Maryland.
Echipa a reușit să finalizeze la timp testele necesare, evitând astfel o întârziere de 13 luni a lansării pentru explorarea planetei Europa, o lume acoperită cu gheață care ar putea avea potențialul de a susține viața în oceanul său sărat subteran. Europa Clipper transportă 10 instrumente științifice care ar putea determina dacă viața este posibilă pe un alt loc din sistemul nostru solar în afară de Pământ.
Acum, Europa Clipper a fost aprobată pentru lansare, fără modificări ale planului, obiectivelor sau traiectoriei misiunii. „Este ultimul tip de revizuire importantă înainte de a intra cu adevărat în febra lansării și suntem foarte bucuroși să spunem că astăzi au trecut fără echivoc această revizuire”, a declarat Nicola Fox, administrator asociat al Science Mission Directorate al NASA, în timpul unei conferințe de presă.
Rezolvarea problemei radiațiilor
În luna mai, producătorul tranzistorilor a avertizat echipa misiunii că este posibil ca piesele să nu fie la fel de rezistente la radiații cum se credea anterior. Tranzistoarele sunt amplasate pe întreaga navă spațială.
Jupiter este cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, mai mică decât alte lumi, și are un câmp magnetic de 20.000 de ori mai puternic decât cel al Pământului. Acest câmp magnetic captează particule încărcate și le accelerează la viteze mari.
Particulele care se deplasează rapid eliberează energie sub formă de radiații intense care bombardează Europa și ceilalți sateliți apropiați ai lui Jupiter. Orice navă spațială care se îndreaptă spre Jupiter are nevoie de componente electronice rezistente la radiații.
„Jupiter este cuprins de mai multe radiații decât orice altă planetă din sistemul nostru solar și acesta este unul dintre motivele pentru care explorarea sistemului Jupiter este atât de dificilă”, a declarat Jordan Evans, manager de proiect Europa Clipper la JPL.
„Europa se află aproape de marginea exterioară a celei mai grave părți a acestei centuri de radiații”, a adăugat el. „Zborul în apropierea Europei ne expune la acest flux ridicat de particule dăunătoare și, astfel, inginerii misiunii și Europa Clipper trebuie să fie siguri că componentele navei spațiale pot supraviețui acestui mediu de radiații pe durata misiunii noastre de patru ani”.
Datele din misiunile anterioare ale NASA pe Jupiter, inclusiv sonda Juno care studiază în prezent planeta și unii dintre sateliții săi, au fost utilizate pentru a valida procesul de testare a tranzistorilor, a declarat Evans.
Testele au fost efectuate 24 de ore pe zi începând din luna mai și au simulat condițiile de zbor spațial pentru a vedea cum se vor descurca nava spațială și componentele sale atunci când vehiculul va efectua 49 de survoluri ale Europei și, în cele din urmă, 80 de orbite în jurul lui Jupiter pe o perioadă de patru ani.
Echipa a stabilit că tranzistorii se pot „autovindeca” între zboruri. „Am ajuns la concluzia, după toate aceste teste, că în timpul orbitelor noastre în jurul lui Jupiter, deși Europa Clipper intră în mediul de radiații, odată ce iese, iese suficient de mult timp pentru a da acestor tranzistori posibilitatea de a se vindeca și de a se recupera parțial între zboruri”, a declarat Evans.
Un monitor de radiații de pe nava spațială va permite echipei să verifice cum se descurcă tranzistorii. „Personal, am mare încredere că putem duce la bun sfârșit misiunea inițială de explorare a Europei, așa cum a fost planificată”, a declarat Evans.
Explorarea unei lumi oceanice
Când Curt Niebur, cercetător al programului Europa Clipper, a început să lucreze la NASA în 2003, el s-a confruntat cu sarcina de a promova o misiune pentru Europa. În fiecare an, efortul de a proiecta și construi Europa Clipper a părut mai dificil, a spus el.
„Nu a fost niciun an mai greu decât anul trecut și mai ales vara trecută”, a spus Niebur. „Dar prin toate acestea, singurul lucru de care nu ne-am îndoit niciodată a fost că acest lucru va merita.
Este o șansă pentru noi de a explora, nu o lume care ar fi putut fi locuibilă cu miliarde de ani în urmă, ci o lume care ar putea fi locuibilă astăzi – o șansă de a face prima explorare a acestui nou tip de lume pe care am descoperit-o foarte recent, numită o lume oceanică, care este complet scufundată și acoperită de un ocean de apă lichidă, complet diferit de orice am mai văzut până acum. Aceasta este ceea ce ne așteaptă la Europa”.
Europa Clipper nu este o misiune de detectare a vieții, a adăugat Niebur. Obiectivele principale ale misiunii sunt axate pe a afla dacă ingredientele necesare pentru a susține viața așa cum o știm – inclusiv apa, energia și chimia – sunt prezente pe Europa.
În lipsa unui instrument științific care să poată determina în mod direct existența vieții, Clipper nu poate găsi dovezi concludente în acest sens, a spus el. „Puteți fi siguri că, dacă Europa Clipper ne va spune că da, aceste ingrediente există, vom bate la ușă și ne vom lupta pentru o a doua misiune de căutare a vieții”, a spus Niebur.
Europa Clipper va fi esențială pentru a ajuta NASA să determine unde să trimită misiuni de urmărire, cum ar fi părți ale scoarței de gheață care ar putea fi subțiri și unde ar putea țâșni apă din oceanul subteran, a declarat Laurie Leshin, director pentru JPL.
„Dacă ajungem acolo și facem această investigație, iar vestea bună este că are toate ingredientele și este locuibilă, ceea ce înseamnă este că există două locuri într-un sistem solar care au toate ingredientele pentru viață și care sunt locuibile chiar acum, în același timp”, a spus Niebur.
„Gândiți-vă la ce înseamnă acest lucru atunci când extindeți acest rezultat la miliardele și miliardele de alte sisteme solare din această galaxie”, a adăugat el. „Lăsând la o parte întrebarea dacă există viață pe Europa, doar chestiunea habitabilității în sine deschide o nouă paradigmă uriașă pentru căutarea vieții în galaxie”.
