Guvernul a aprobat, vineri, o ordonanță de urgență pentru finanțarea cu aproximativ 400 milioane de euro, din fonduri UE, a dotării mai multor orașe cu tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice, inclusiv puncte de reîncărcare, și echipamente aferente sistemelor de transport inteligente, precum și a dotării autorităților locale cu autobuze școlare de tip Diesel Euro 6, utilizate pentru transportul elevilor din învățământul preuniversitar de stat.
Ministerul Dezvoltării a primit deja de la autoritățile locale solicitări de finanțare și se grăbește să aloce cele 400 milioane de euro, pentru a reduce din riscul dezangajării fondurilor europene alocate pentru Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020.
Măsurile privind mobilitatea urbană sunt finanțate în cadrul POR 2014-2020 prin Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse decarbon, Obiectivul specific 3.2 - Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă și prin Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Obiectivul specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.
Solicitanții eligibili ai Obiectivului specific 4.1 sunt 39 de municipii reședința de județ, iar pentru Obiectivul specific 3.2, solicitanții eligibili sunt toate celelalte orașe și municipii din România.Ghidurile solicitantului pentru primele apeluri de proiecte aferente Obiectivelor specifice 3.2 şi 4.1 au fost lansate în luna iulie 2017, dar, până în prezent, gradul de depunere a cererilor de finanţare din alocarea financiară a apelurilor Obiectivului specific 3.2 este de 79.64%, iar pentru Obiectivul specific 4.1, gradul dedepunere a cererilor de finanţare este mai redus, de 16.21% din alocarea financiară.
Până în prezent nu au fost semnate însă contracte de finanțare aferente cererilor de finanțare depuse şi, implicit, nu au fost decontate cheltuieli efectuate în cadrul proiectelor aferente acestor două Obiective specifice.
Prin urmare, Ministerul Dezvoltării a transmis chestionare cu necesitățile de transport către toţi potenţialii solicitanţi ai Obiectivelor specifice 3.2 şi 4.1 din POR 2014-2020. În urma primirii chestionarelor completate, s-a constatat că pentru Obiectivul specific 3.2, cu un grad de depunere mai ridicat al cererilor de finanţare, 4 municipii au transmis cele 2 chestionare completate pentru achiziția de mijloace de transport public, iar pentru Obiectivul specific 4.1, cu un grad de depunere acererilor de finanţare mai redus, 20 de solicitanţi eligibili au transmis ambele chestionare completate.
În total, valoarea cumulată a necesarului mijloacelor de transport public pentru toate cele 24 de municipii este de aproximativ 380 milioane euro, corespunzătoare unui număr de peste 530 de vehicule care vor fi utilizate pentru echiparea transportului public local.
În ceea ce privește dotarea cu microbuze școlare, nu mai puțin de 71 de orașe și municipii fără sistem public de transport în comun s-au arătat interesate de finanțare.
Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice și unitățile administrativ-teritoriale ce îndeplinesc condiţiile de eligibilitate vor încheia parteneriate pentru pregătirea și implementarea unor proiecte privind dotarea unităților administrativ-teritoriale cu tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice, inclusiv puncte de reîncărcare și echipamente aferente sistemelor de transport inteligente, utilizate pentru prestarea serviciului de transport public local, precum și pentru dotarea cu autobuze școlarede tip Diesel Euro 6, utilizate pentru transportul elevilor din învăţământul preuniversitar de stat.
Toate aceste activități vor fi derulate cu sprijinul consultanței JASPERS, se vor crea condițiile pentru depunerea şi evaluarea în cursul anului 2018 a unor cereri de finanțare cu o valoare eligibilă de aproximativ 400 milioane euro.
Valoarea cofinanţării publice suportate de unităţile administrativ-teritoriale în cadrul fiecărui proiect este de minimum 2% din valoarea eligibilă aferentă mijloacelor de transport cu care acestea vor fi dotate prin respectivul proiect.
În situația în care, ulterior, vor exista noi cereri din partea unităților administrativteritoriale cu privire la participarea în cadrul proiectelor pregătite şi implementate în parteneriat cu M.D.R.A.P pentru dotarea cu mjloace de transport, se va anliza posibilitatea redeschiderii unori noi apeluri de proiecte cu acest specific.
Potrivit raportului Competitive cities (Banca Mondială), orașele românești se confruntă cu probleme serioase în ceea ce privește traficul auto, dat fiind faptul că, în perioada comunistă, orașele au fost planificate ținând cont de infrastructura de transportpublic pe de-o parte, iar pe de altă parte, pentru că în majoritatea orașelor românești, numărul de autovehicule a crescut exponențial (de exemplu, în București, numărul autovehiculelor a crescut de la 300.000 în 1989 la aproximativ 2.000.000 în prezent), aspect care a condus la depășirea capacității infrastructurii existente și la crearea blocajelor în trafic. Conform datelor INS, vehiculele rutiere înmatriculate în circulaţie, la sfârşitul anului 2016 însumau peste 7 milioane vehicule, ponderea celor deţinute de persoanele fizice fiind de76,2%.
Aproape toate oraşele care au beneficiat de un sistem de transport public nu au reușit prin măsuri pe termen lung să întrețină și să modernizeze parcul auto existent astfel că în multe din orașele din România sistemele de transport public au dispărut complet. În anumite cazuri, aceste sisteme au dispărut pentru că nu s-au dovedit a fi profitabile, autorităţile locale negăsind soluțiile prin care să le menţină funcţionale într-un mediu al constrângerilor bugetare și să le integreze într-unsistem multimodal de transport.
Dispariţia sistemului de transport public a contribuit la scăderea mobilităţii populaţiei şi la o creştere a dependenţei de maşina personală, aspect coroborat și cu creșterea de peste 80% a teritoriului intravilan. Lipsa fondurilor de la nivel local a contribuit și la deteriorarea fondului materialului rulant existent sau a infrastructurii specifice. Nu în ultimul rând, fragmentarea serviciului de transport public la nivelul zonelor urbane funcționale (lipsa colaborării dintre autoritățile publice locale) a condus la ineficiența acestui serviciu public, în raport cu cerințele din teritoriu.
